Cine se scuză se acuză!

Luni, 22 ianuarie 2007 preşedintele Băsescu s-a autoinvitat la televizor ca să dea explicaţii asupra multelor semne de întrebare formulate de presă cu prilejul apariţiei celebrului bileţel semnalat de doamna Elena Udrea. De fapt, ceea ce simţea nevoia domnul Preşedinte era să se dezvinovăţească mai degrabă asupra propriului bileţel, sau mai bine spus asupra rezoluţiei notate pe adresa firmei Alro şi transmisă domnului ministru Sereş. Într-adevăr, acea rezoluţie făcuse multă vâlvă, nu numai pentru că a existat un atare demers, dar şi datorită procedurii de intervenţie şi mai ales a modului de formulare. Cu ocazia acestui interviu, multă lume a realizat ceea ce de mult trebuia să realizeze: şi anume că domnul Băsescu nu este un îngeraş şi, în plus, că multe din acţiunile sale sunt cel puţin dubioase sau incoerente, ceea ce face ca încrederea oarbă în spusele domniei sale să fie foarte riscantă. Chiar dacă nu toate elementele derivă din acest interviu, merită să le trecem puţin în revistă:
Deşi domnul Preşedinte a considerat că este normal ca la dânsul să vină cu jalbe operatori economici importanţi nu consideră că este normal ca la domnul Tăriceanu să ajungă asemenea intervenţii. Mai mult chiar, pentru rezolvare le trimite la Guvern, dar nu la şeful Guvernului, aşa cum s-ar cădea, ci la un subordonat al său.
Deşi domnul Băsescu declară că luptă cu avânt şi energie împotriva corupţiei, în fapt sabotează cu nonşalanţă instrumentele statului menite să stârpească acest flagel. Când afli, (nu comentăm pe ce căi şi în ce fel) de legături dubioase ale miniştrilor (nu comentăm dacă sunt reale sau doar aparente) nu faci ce a făcut domnul Băsescu, adică le spui suspecţilor că sunt ascultaţi, pentru că practic ai anihilat tot efortul unor organisme care se chinuie cu greu să strângă probe. Asta între altele, dacă acuzaţiile aduse celor implicaţi se confirmă, s-ar putea numi trădare a intereselor naţionale sau complicitate cu infractorul.
Deşi domnul Băsescu declară fără nici un fel de rezervă că nu mai doreşte ca economia noastră să fie controlată de ruşi, acuzând OMV-ul, pe o logică cel puţin vulnerabilă, că s-ar afla sub influenţa acestora, totuşi nu are nici un fel de reţinere în a sprijini la Guvern firma ALRO controlată în mare măsură de ruşi. Sau poate o fi o diferenţă între ruşii lor şi ruşii noştri…
Deşi domnul Băsescu a afirmat în nenumărate rânduri că se constituie ca un apărător şi un garant al legii, nu se sfieşte să încalce în mod public nu numai legea dar şi cele mai elementare norme ale bunului simţ, urcându-se băut la volan sub privirea a milioane de telespectatori, care au văzut cu acest prilej în direct că Preşedintele este mai presus de lege (probabil pentru a avea o viziune cât mai largă).
Deşi domnul Băsescu este supărat rău pe “băieţii deştepţi” care fac bani pe seama energiei ieftine pe care o vând scump, nu se dă în lături să contribuie însă din plin la cresterea “deşteptăciunii” băieţilor de la ALRO, ajutându-i nemijlocit să aplice acelaşi procedeu.
Deşi domnul Băsescu acuză (poate în mod justificat) cercurile de interese din jurul Guvernului, refuză să vadă cercurile de interese din jurul Preşedenţiei. Nici patronul (decedat) Anghelescu, nici patronul Cocoş, nici patronii de la Golden Blitz, nici patronii de la ALRO şi pe câţi alţii nu i-a descoperit încă presa, nu au nici o legătură cu Preşedenţia. Că soţiile domnilor Anghelescu şi Cocoş au fost consiliere la Cotroceni, că domnul Stolojan, acţionar în încrengătura de interese ale ALRO a funcţionat o vreme la Preşedenţie, sunt, după domnul Băsescu, nişte amănunte nesemnificative şi cu interpretare răuvoitoare.
Deşi domnul Băsescu a afirmat în nenumărate rânduri că actualul Guvern este cel mai bun Guvern pe care l-a avut România de la 89 încoace, că acest Guvern a reuşit să finalizeze o serie de măsuri dificile dar absolut necesare integrării un UE, totuşi îl caracterizează ca fiind un guvern mediocru. Probabil cel din care făcea parte domnia sa în perioada guvernării CDR era execrabil….
Deşi domnul Băsescu a obosit în a afirma că doreşte alegeri anticipate în România, consideră ca fiind înţeleaptă hotărârea PD de a nu ieşi de la guvernare, hotărâre care răpeşte orice şansă să se organizeze alegeri anticipate.
Deşi domnul Băsescu a condamnat în modul cel mai energic regimul comunist totuşi se străduieşte prin toate mijloacele să amplifice puterile serviciilor secrete, să le confere prerogative care aduc aminte de puterea discreţionară a Securităţii, ceea ce de fapt atrage riscuri sporite de instaurare a unui regim totalitar care nu interesează prea mult dacă se numeşte comunism sau democratism. Poate nu ar trebui să uităm faptul că şi Nicolae Ceauşescu, la Congresul al IX-lea al PCR a condamnat “cu tărie proletară” cultul personalităţii, ceea ce nu a constituit neapărat o garanţie.
Deşi domnul Băsescu se autodefineşte ca democrat până în străfundurile sufletului său, luptă însă prin toate mijloacele pentru crearea unui partid unic. Din panoplia partidelor parlamentare, numai PD-ul a rămas necriticat (pentru că de PDL încă nu putem vorbi oficial), domnul Băsescu consumându-şi cea mai aprigă energie pe criticile la adresa liberalor. Poate că în multe privinţe domnul Băsescu are dreptate, că nimeni pe lumea asta nu e perfect, dar să iei pâinea de la gura opoziţiei, parcă nu se face. Cred că acest interviu acordat de domnul Preşedinte marchează o cotitură cu reverberaţii semnificative pentru viitor: mulţi dintre intelectualii noştrii, unii chiar foarte cuceriţii de carisma domnului Băsescu au început să aibă îndoieli. Unii chiar îndoieli mari. Desigur poporul îl iubeşte în continuare necondiţionat pe domnul Băsescu. Dar nu pentru mult timp. Se pare că vom avea surprize mari la sondaje. Dacă nu la primele , la următoarele…

Ioan Albescu
25.01.2007

  1. Nu sunt comentarii.

Trebuie să fii autentificat pentru a scrie comentarii.