De ce Traian Băsescu nu este preşedintele meu (II)

Nu m-am grăbit cu al doilea episod pentru că mi-am dat seama că titlu ar putea fi în pericol după ce Traian Băsescu a promis că va fi altfel în acest mandat. Am avut deci o ezitare care a dovedit de altfel eficacitatea dlui Băsescu de a minţi convingător. Astăzi sunt pe deplin convins că dl Băsescu este unul dintre cei mai mari farsori ai vremurilor noastre. Este o culme a făţărniciei şi a demagogiei. Deci revin şi mai convins că Traian Băsescu nu este preşedintele meu şi am să mă argumentez.
Îmi doream ca Preşedintele ţării mele să reprezinte un model adică tot ce are mai nobil o fiinţă umană. Desigur, am bunul simţ să realizez că acest ideal nu poţi să-l întâlneşti în realitate. Cel mai cumplit lucru este că dl Băsescu reprezintă un contramodel. Într-un fel se repetă ceea ce imediat după 89 s-a întâmplat pe plan economic. Poate vă aduceţi aminte cum în majoritatea intreprinderilor massele populare, ca să nu zic clasa muncitoare, a răsturnat vechea conducere ceauşistă şi a instaurat o conducere “democrată”, în principiu oameni de gaşcă, de şpriţuri şi de petrece, cu un cuvânt – simpatici! Unii dintre ei, mai şmecheri, au devalizat intreprinderile şi s-au căpătuit, alţii însă pur şi simplu au falimentat intreprinderile şi au fost destituiţi, dar prea târziu, căci practic răul se produsese! Alegerile de atunci s-au făcut după un singur criteriu: să fie de-al nostru, amicul poporului, prietenul mulţimii! Nici o clipă nu s-a pus problema competenţei, a strategiei pe care trebuie s-o aibă un om de management, a responsabilităţii gestiunii unei afaceri. Într-un fel oamenii muncii şi-au făcut cu mâna proprie un rău imens: şi-au subminat propria sursă de venit, adică şi-au tăiat craca de sub picioare. Mi se pare că în prezent trăim acelaşi scenariu cu deosebire că el acţionează în plan politic. Dl Băsescu a fost ales de către cei care l-au ales – şi n-au fost puţini – pe toate criteriile posibile dar nu pe criteriu competenţei. Dacă se ţinea cont de acest criteriu, trebuia să atârne greu în balanţă dispariţia flotei, imensele cheltuieli din infrastructura rutieră şi precaritatea drumurilor din România şi, în sfârşit, situaţia dezastruoasă din Bucureşti. N-a fost să fie aşa pentru că după cum spuneam o parte din populaţie l-a ales dupa alte criterii.
A fost ales că e băiat şmecher, că numai un şmecher putea citi Constituţia aşa cum a citit-o el când a numit doi premieri împotriva evidenţei majorităţii. (Apropo, deşi i-a lăudat în mod excesiv, de ce nu au fost cuprinşi cele doi nominalizaţi – Lucian Croitoru şi Liviu Negoiţă în cadrul Executivului de azi? De ce ieri erau extrem de necesari pentru scoaterea economiei din marasm şi astăzi nu mai sunt?!!!)
A fost ales pentru că era “băiat deştept” pentru că numai el a interpretat textele legale şi a aranjat lucrurile astfel încât să beneficieze de perogative mult sporite faţă de precedenţii preşedinţi. Practic a reuşit să răstoarne o coaliţie gata formată şi să facă ce vrea muşchii lui.
A fost ales pentru că are sânge în instalaţie pentru că numai el putea să se urce la volan după ce o ţară întreagă l-a văzut la televizor chefuind alături de Gigi Becali.
A fost ales pentru că e isteţ, pentru că nimeni nu l-a întrecut în emiterea unor ziceri precum “iarna nu-i ca vara” sau “la ţepe în Piaţa Victoriei”.
A fost ales pentru că deşi arată ca dracu are succes la gagici, multă lume care l-a ales fiind convinsă că Elena Udrea sau Roberta Anastase sunt amantele lui.
A fost ales pentru că mulţi dintre susţinătorii săi au confundat alegerile politice cu un meci de fotbal sau de box şi au uitat de fair play bucurându-se atunci când Băsescu, dovedind o mare doză de cinism a clamat “i-am ciuruit!”.
Adevărul e că dl Băsescu are toate defectele pe care le avem cu toţii şi probabil sădeşte speranţa secretă că dacă el a ajuns aşa departe am putea ajunge şi noi. Dl Băsescu reprezintă însă un mod periculos de a înţelege democraţia! Modelul practicat în economie in 89 de a ne alege reprezentanţii se repetă în mod fatal, cu deosebirea că acum există pericolul evident de a falimenta o ţară!
Dar cel mai mult mă îngrozeşte modul în care, în loc să evoluăm pe calea iniţierii în mecanismele democratice, se instaurează încet dar ireversibil o imensă confuzie şi un regim al bunului plac. Deşi dl Băsescu a promis în nenumărate rânduri că va lupta împotriva corupţiei, pe o scară a corupţilor din România domnia sa se află în vârf la mare distanţă de următorul. Dl Băsescu, într-un timp record a reuşit să realizeze cel mai grandios act de corupţie folosind din plin şi abuziv şi la vedere pârghiile statului. Specialitatea domniei sale este coruperea conştiinţelor care presupune un mecanism complex prin care se împleteşte şantajul juridic sau economic cu oferte materiale tentante sau de poziţii privilegiate. Nu-i vorbă că fragilitatea, ca să nu-i spun precaritatea conştiinţei oamenilor noştrii politici au favorizat mult acest demers, dar în mod normal te aşteptai la un preşedinte de ţară la asanarea unor astfel de practici şi nu la favorizarea lor. Până la dl Băsescu emigrarea politică era un act sporadic, domnia sa a inaugurat migrarea sistemică, în bloc a oamenilor politici. Un întreg partid a apărut ca Afrodita din spuma mării conţinând membrii atât de diferiţi încât nu-i poţi zice nici măcar ghiveci politic. Oameni care altădată erau blamaţi de dl Băsescu precum dl Oprea sunt preţuiţi astăzi la cote înalte. Ceea ce se impune de la sine este că în domeniul valorii nu contează faptele ci impresia şi favoarea pe care ţi-o acordă dl Băsescu. În altă ordine de idei dl Băsescu ocupă acelaşi loc de frunte în ceea ce priveşte ipocrizia şi demagogia. Nu mai departe de zilele trecute a criticat în termeni duri partidul de guvernământ fără ca să se ia măsuri în sensul zicerilor sale. A contat spectacolul, impresia artistică şi nu eficienţa actului de guvernare. Nu cred că mai există cineva întreg la minte să creadă că dl Băsescu şi-ar putea onora promisiunea de a face reformă cu oameni politici precum Boc, Videanu, Udrea sau Berceanu. Tot în acest context al spectacolului facil se înscrie şi acţiunile DNA la adresa grupului Cătălin Voicu. Deşi ar putea să fie totuşi unul dintre singurele aspecte pozitive ale guvernării Băsescu, eu mă îndoiesc că această acţiune se va finaliza într-un mod convingător. La ce corupţie se practică astăzi probabil nu se va dori un exemplu dur care să creeze un precedent periculos. În sfârşit, ajungem şi la criza economică. România suferă astăzi cel mai cumplit de pe urma împrumuturilor catastrofale realizate de ministru de finanţe Pogea în lipsa finanţării FMI ca urmare a refuzului dlui Băsescu de a accepta propunerea ca Johannis să fie numit premier. Amicii dlui Băsescu afirmă că de vină ar fi fost coaliţia care nu a acceptat propunerile lui Băsescu, eu însă sunt convins că un om politic responsabil trebuia să pună mai presus binele tării şi nu interesul personal. Dl Băsescu s-a salvat fiind astăzi preşedintele celor care l-au votat iar ţara este înglodată în datorii imense. Ceea ce e şi mai dureros este că băncile noastre care au acordat împrumuturi imense guvernului Boc nu mai au nici un apetit să injecteze bani în economie. Împrumutul dlui Pogea este deci în plus nu numai o împovărătoare îndatorare dar şi un act de sabotaj al economiei naţionale.
Pentru toată această situaţie însă mă îndoiesc că vreodată adevăraţii vinovaţi vor fi pedepsiţi. Vinovat este poporul român sau mai corect spus populaţia României, pentru că datorită dlui Băsescu nu ne mai putem numi popor, în aşa hal ne-a dezbinat domnia sa. Pe acest fond cred că dl Băsescu va rămâne în istoria României ca un personaj malefic, cu o acţiune dezastruoasă pentru ţară!

1 mai 2010

  1. #1 scris de vax-albina, 10 mai 2010 - 9:40

    Va dau si eu un test. Am aflat aseara despre ultima poezie care circula pe net. Va provoc sa gasiti rima care se potriveste:
    “Vine norul, pleaca norul
    Noi ramanem tot cu c… “

Trebuie să fii autentificat pentru a scrie comentarii.