Despre credinţă

În ultima vreme am avut o serie de discuţii cu colegi mai tineri sau mai în vârstă, cu forumişti mai incisivi sau mai toleranţi despre credinţă. Recunosc, este un subiect delicat care a fost foarte ocolit, teoretic interzis, înainte de 89. După anii 90 a început să se facă simţit un curent intolerant, un fel de Inchiziţie ortodoxă care reacţionează destul de energic la orice gest care ar putea fi interpretat ca o atingere a dogmei ortodoxe.
Mărturisesc că nu sunt credincios, în definiţia pe care Biserica Ortodoxă o dă acestei ipostaze. Am respectat şi respect canoanele ortodoxe pe care le+am moştenit prin botez şi prin tradiţia de familie. Fac faţă cu greu agresiunii intolerante a celor care mă acuză că sunt necredincios atunci când cu sinceritate mărturisesc rezervele pe care le am asupra unor lucruri indiscutabile din Biblie. Ceea ce mă intrigă şi mă pune pe gînduri este faptul că nu sunt tratat ca un om care are nevoie de ajutor ci ca un om vinovat care trebuie pedepsit. Eu realizez vulnerabilitatea psihologică pe care o am faţă de un credincios. Realizez că există anumite avantaje psihologice dacă eşti credincios. Dar cultura mea ştiinţifică mă impiedică să înţeleg nişte lucruri care nu sunt de înţeles şi cu atât mai mult să mă înrolez într-o religie faţă de care nu am o compatibilitate deplină.
Vă propun deci să dicutăm despre această dilemă, în măsura în care mă puteţi ajuta….
11 iunie 2010 Bucureşti
Ioan Albescu

As dori să fiu mai concret.
1. Mă chinuie o întrebare a cărui răspuns mi se pare esenţial pentru înţelegerea religiei creştine. De ce Dumnezeu prin cele 10 porunci şi Sfinţii Părinţi, prin definirea celor şapte păcate au omis conceptul etic “să nu minţi”? Poate că nu ştiu eu dar nici în Biblie nu am găsit referiri clare la acest subiect. Mi se pare că în zilele noastre minciuna a explodat şi face ravagii nemaipomenite. Nu vorbesc de minciuna născută dintr-o informare greşită, deşi şi aceasta îşi trage seva din păcatul unei documentări neglijentă, eu vorbesc de minciuna cu bună ştiinţă pusă în slujba marilor păcate enunţate de creştinism. În România de azi, toate cele şapte păcate îi caracterizează pe prea mulţi dintre politicienii noştri de vârf, toate însă asociate cu minciuna, fie ea foarte ordinară, fie într-o manieră subtilă.
2. Pe plan personal mă întreb care ar fi verdictul la Judecata Domnului între păcatul meu de a nu fi convins că există Dumnezeu şi cel al unui semen al meu care rosteşte de trei ori pe zi că există Dumnezeu încălcând de nenumărate ori poruncile Domnului şi învăţăturile Bibliei? Cine este mai păcătos, Toma Necredinciosul sau fariseul?
3. Mă întreb deseori, ar fi mai bine să mărturisesc minţind că cred în Dumnezeu, sau să fiu sincer în continuare?
4. Nu mai dau bani la cerşetori de când am observat cu mulţi ani în urmă că tânărul schilod de la o anumită intersecţie arăta foarte bine când “schimba tura” adică atunci când i-a transmis cârjele înlocuitorului său în marea excrocherie care se numeşte cerşetoria stradală. Care e mai mare păcat, al meu că nu dau bani riscând să nu ajut un om în suferinţă sau al lui păcălindu-mă că e în nevoie?
5. Nu înţeleg de ce în condiţiile în care nici măcar Moise nu L-a văzut, cel care a avut un dialog direct cu Dumnezeu, în toate bisericile Dumnezeu este înfăţişat ca un venerabil bătrân. De ce Dumnezeu nu e înfăţişat tânăr? Mie mi se pare mult mai corect ca Dumnezeu să semene mai degrabă cu o femeie pentru că femeia este cea dăruită cu harul naşterii de oameni. (Înţeleg că nici sexul îngerilor nu a fost elucidat deoarece dezbaterea a fost întreruptă de cucerirea Constantinopolului de către păgâni)
6. De ce eu, ca şi creştin ortodox sunt considerat necredincios de Biserica Catolică, sau de către cultul baptist sau adventist deşi toţi cred în Dumnezeu şi citesc aceaşi Biblie?
Promit să revin şi cu alte întrebări…

  1. #1 scris de daniela, 16 august 2013 - 5:34

    am descoperit site ul dvs si mi se pare foarte interesant felicitari
    o sa incerc sa raspund la intrebarile dvs
    astfel pentru prima intrebare va recomand unul din eseurile lui ion vianu din cartea blestem sau binecuvantare referitor la porunca mentionata
    2. Toma necredinciosul a fost apostolul care credea cand vedea cu ochii fizici de aceea se spune ca fericiti sunt aceea careau au vazut si au crezut si dar mai fericiti cei care nu au vazut si au crezut deci Toma nu este pacatos din punct de vedere al credintei ci doar mai putin fericit :) fariseul este pacatos
    3.cred ca ar trebui sa fiti sincer in continuare si Dumnezeu va gasi o cale sa vedeti cu ochii dvs ca El exista – nu sa Il vedeti pe El cel putin nu in trupul acesta :)
    4.nu putem generaliza intrucat nu avem timp sa verificam cersetorii dvs din intamplare ati vazut ce facea acela deci cred ca e la fel de pacat sa nu dai ca si sa cersesti fara sa ai nevoie difera subiectul
    5. reprezentarea Bunului Dumnezeu ca un venerabil batran are radacina in viziunea unui prooroc al Vechiului Testment daca nu ma insel Daniel insa sunteti indreptatit sa considerati ca ar trebui infatisat tanar avand in vedere ca cea mai canonica reprezentare a Sfintei Treimi, Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Duhul Sfatnt este a pictorului rus Rubliov in care sunt infatisati 3 ingeri minunati si tineri :) cat despre un dumnezeu femeie…. ortodoxia o are model de feminitate si maternitate pe Imparateasa Cerurilor Maica Domnului deci ca sa pastram registrul exprimarii dvs, Dumnezeu femeie este Maica Domnului Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu
    6. Ortodoxia este credinta dreapta – si etimologic si religios. este credinta adevarata prin Mantuitorul Isus Hristos care a spus ca El este Calea Adevarul si Viata. in ortodoxie Adevarul nu este o idee un concept ci insasi Isus Hristos, Persoana a Sfintei Treimi de aceea cand Pilat a intebat CE este adevarul El nu a raspuns nimic va recomand cartea Pilat din Pont, judecatorul lui Isus, a unui specialist in drept Mircea Dutu
    Crestin ortodocsii sunt considerati necredinciosi de alte culte asa zis crestine TOCMAI pentru ca nu cred in acelasi Dumnezeu Adevarat si nu citesc aceeasi Biblie-sunt studii teologice aprofundate care arata ca bibliile altor culte asa zis crestine au modificari fundamentale de text si implicit de interpretare si intelegere care duc la o credinta stramba
    http://www.youtube.com/watch?v=ANTzjELKzWw
    ATI PROMIS CA REVENITI CU INTREBARI :)

  2. #2 scris de Deumos, 4 decembrie 2012 - 12:05

    @Marius, #44:

    Acolo, in Vechiul Testament scrie de Elohimi, Dumnezeu la plural. E foarte posibil ca noi sa fi fost creati de o civilizatie atat de avansata incat nici-un grad de comparatie nu poate exista intre Ei si noi . Pentru noi, cei de atunci sau cei de acum, oamenii – adica, avansul lor tehnologic si spiritual este ENORM, incat nu poate fi un grad de contact direct, asa cum nici intre bacteria din laborator si savantul care o manipuleaza nu poate exista schimb de informatii direct. Pentru noi, Ei… sunt Dumnezeii. Ei “jongleaza” cu energii ale viului total necunoscute noua, cu informatii genetice – vezi pomii (denumire aleasa metaforic) cunostintei binelui si-a raului si cel al vietii (codul genetic), ei pot da si pot lua viata, pot creea fiinte si pe deasupra au un cod moral foarte avansat, care ne-a fost transmis prin intermediul profetilor, al proorocilor, al celor alesi sa fie initiati, peste tot in lume. Sunt legile lasate de Dumnezeu (adica de ei) spre pastrare noua. Mai presus de Ei nu e decat acea Forta, numita de Acestia, Duhul Sfant.
    Nu cred ca fiinta lor este din carne, ca a noastra, dar matricea lor este precum cea a noastra, caci chiar ei spun: “…sa FACEM ( deci nu “fac”) om dupa CHIPUL si ASEMANAREA NOASTRA”.
    Acum probabil ca voi fi huiduit… dar prea sunt explicatii pentru copiii de gradinita, cele pe care le folosesc preotii, ca sa explice, de exemplu… de ce sunt oameni negri si oameni albi, oameni galbeni, oameni rosii, pe acest pamant, ca sa explice evolutia speciilor, ca sa explice fenomenele fizice precum fulgerul (caci nu da sfantul Ilie cu biciul si de aceea…) si alte si alte explicatii FALSE, primitive, care nu fac decat sa mentina valul de minciuna peste tot ce tine de existenta noastra.

  3. #3 scris de Marius, 15 octombrie 2012 - 6:16

    D-zeu a creat omul dupa chipul si asemanarea Lui.
    De ce exista oameni albi si oameni negri ?

  4. #4 scris de brianna, 23 septembrie 2012 - 20:59

    :)

  5. #5 scris de brianna, 22 septembrie 2012 - 18:28

    pentru admin

    In sfirsit, de acord cu dumneavoastra. M-am lamurit si eu. Nu mai cred ca are relevanta daca o accepti, minciuna, din slabiciune sau din putere.
    De ce la ora actuala?

    IA Nu prea inteleg intrebarea? De ce am ajuns la aceasta concluzie la ora actuala? De ce ai ajuns tu la aceasta concluzie la ora actuala? Lamureste-ma!

  6. #6 scris de Geanina, 28 iulie 2012 - 9:59

    Buna sa va fie inima, ziua, si zilele ce vor urma !
    Referitor la punctul 1, ca sa incep cu inceputul, e adevarat ca in Biblie nu este o astfel de porunca directa “sa nu minti” (am gasit totusi una asemanatoare:”sa nu raspandesti o stire neadevarata. Sa nu te insotesti cu cel rau , ajungand un martor care pune la cale ceva rau.” Exodul 23:1,2) asa cum nu este nici porunca “sa nu fumezi” sau “nu fuma in public” . Nici porunca “nu defrisati padurile” , nici porunca “nu sricati stratul de ozon”. De acord? Unele lucruri vin din altele. De exemplu: exista porunca “sa-l iubesi pe Domnul Dumnezeul tau, si pe aproapele tau ca pe tine insuti” . Daca aceasta porunca ar fi respectata, nici minciuna, nici alte lucruri rele nu s-ar mai face, nu-i asa? Apoi , uneori minciuna este necesara cand trebuie sa te aperi poate pe tine, sau pe alta persoana de cineva care intentioneaza sa faca rau. Sa spui dusmanului adevarul nu mi se pare o idee prea buna. In Sfintele Scripturi este consemnata o intamplare de genul acesta. Este vorba de un rege israelit care a cazut in mana dusmanilor sai, si ca sa-si scape viata, s-a prefacut ca e nebun, lasand chiar sa-i curga saliva din gura intr-un mod neglijent. Acest lucru a dovedit intelepciune practica. Regele a scapat cu viata. Deci o porunca de genul “sa nu minti”, ar fi restrictiva si daunatoare uneori. Eliminand insa sursa , dispar si efectele cu timpul. Daca am iubi, nici minciuni rautacioase n-ar mai fi. Nici dezinformari, nici neglijente fiinca iubirea nu face casa buna cu minciuna, nu-i asa? Dar acolo unde dragoste nu e, la ce sa ne asteptam?
    In concluzie, omul, familia sau natiunea care nu invata sa iubeasca (fiindca acest lucru se invata) , va suporta negresit consecintele care sunt multiple ,printre care si minciuna sub toate formele ei daunatoare. Dar cine a invatat sa iubeasca si iubeste , se bucura si de adevar , si de respect , si de demnitate , prosperitate s.a.m.d.
    Cu dispret, ranchiuna, invidie si gelozie amara nu se poate modela , nu se poate forma ceva durabil si bun. Chiar daca faci doar o mancarica, si acolo trebuie sa pui suflet ca sa iasa buna, nu-i asa? Darmite atunci cand cresti un copil , sau cand te ingrijesti de o natiune. In plus, “cine nu iubeste nu a ajuns sa-L cunoasca pe Dumnezeu, fiindca Dumnezeu este iubire”.
    Referitor la punctul 2 , e foarte adevarat ca incercarile ne pot cali cum se spune. Am invatat trecand prin multe si felurite incercari , ca acestea, daca le accepti si le primesti cu sufletul impacat (fiindca daca simti frustrare nu iese nimic , dincontra e mai rau in sensul ca starea ta se va inrautatii si caracterul tau se va degrada mai degraba) , atuci , chiar daca sunt lucruri rele , incomode sau devastatoare uneori, culmea e ca ele vor produce roade bune cum este indelunga rabdare, umilinta, bunatatea, compasiunea , iubirea… “Daca cineva iti da o palma, intoarce si obrazul celalalt”. Fi dispus sa accepti chiar mai mult decat raul prin care deja treci, dar fa-o cu iubire, invatand iertarea prin lucrurile suferite. E adevarat. Totusi Dumnezeu nu ne incearca prin lucruri rele. Citeste cu atentie cartea Iov si te invit sa discutam impreuna despre aceasta carte. Dumnezeu, chiar daca permite uneori sa trecem prin situatii grele, sau rele, sau inimaginabil de rele, nu el le doreste si nu el este autorul acelor situatii. Doar le permite din motive foarte intemeiate insa nu le doreste nici macar celor rai care poate , spun doar poate ca am crede la un moment dat ca le-ar merita. Dumnezel defapt abia asteapta, sa ierte. Asa il vad eu pe Dumnezeu: indelung rabdator cu pacatosii de noi, si grabnic atunci cand e vorba de iertare. Dar sa existe parere de rau si dorinta si straduinta de indreptare. Iar aceste lucruri vin atunci cand ne simtim coplesiti de iubire.
    Societatea noastra moderna si sofisticata a considerart iubirea ceva demodat si o dovada de slabiciune insa cred ca a uitat ca, la baza acestei societati moderne si sofisticate , a stat IUBIREA. Si ca cine renunta la ea , isi ruineaza din temelii “citadela” .
    Referitur la punctul 3 , sunt intrtotul de acord ! Ai pus punctul pe “I” . E ADEVARUL PUR ce ai spus. Uneori , poate ca , in framantarile noastre care vin din situatia dev dualitate in care poate ajungem uneori cand trecem prin acea perioada de negare. Cand nu vrem sa recunoastem noua insine in ce situatie suntem fiindca e deplorabila si nu ne place sa o recunoastem nici fata de noi darmite fata de altii, putem ajunge sa purtam o masca. Dar tocmai fiindca suntem fiinte inzestrate cu inteligenta si intuitie , chiar si ceilalti vor observa la un moment dat si in ce situatie ne aflam , si ca ne ascundem dupa deget. Asa ca e mai bine sa fim sinceri cu noi de la inceput. Altminteri “ne furam singuri caciula” cum se spune.
    “Nu ne-om mintii noi niciodata, nici alti-a ne mintii nu pot”
    Referitor la punctul 4, aici si nu numai aici, avem cu totii o carenta (poate nu chiar toti, dar marea majoritate dintre noi) pe de o parte ca aruncam asa cu banutii castigati cu greu dandu-i la excroci, pe de alta parte ca nu-i cunoastem si poate nu reusim sa-i ajutam sujicient de mult pe cei cu adevarat in nevoie. E nevoie de echilibru aici.
    Referitor la punctul 5 , mi se pare corect sa nu fie infatisat nicicum Dumnezeu. “Sa nu-ti faci chip cioplit sau imaginea vreunui lucru care este sus in ceruri sau jos pe pamant sau in apele de sub pamant. Sa nu te pleci inaintea lor si sa nu te lasi convins sa le slujesti , fiindca eu , Domnul(Yhwh) , Dumnezeul tau , sunt un Dumnezeu care nu tolereaza rivalitatea.”
    Dumnezeu nu poate fi imaginat nici cum. e vesnic dar nu este un batran neputincios , creeaza dar nu este o femeie fiindca e Creatorul , nu creatia , e viteaz dar nu e un barbat , din aceleasi motive. Noi semanam cu El nu El cu noi in sensul ca noi ne-am insusit ceva din personalitatea Lui , nu El din a noastra.
    Sa nu-l limitam printr-o reprezentare.
    Referitor la punctul 6 , parerea mea este ca asa cum spune si in Sfintele scripturi, “omul vede ce izbeste ochiul” si nu stie ce esti pe dinauntru , pe de o parte iar pe cealalta parte, fiecare are un etalon despre cum ar trebui sa fie si ce ar trebui sa faca un crestin. Iar parerile sunt cam impartite fiindca si religiile sunt asisderea.
    Sa auzim de bine. Sa ne fie bine la toti , iar daca se intampla sa ne mai fie si rau , sa invatam ceva bun din asta . Pe curand !

  7. #7 scris de admin, 10 iunie 2012 - 17:34

    Pentru brianna
    Pentru punctul 2 scris pe 24 martie 2012.
    Ma tem ca nu sunt de acord cu tine in privinta discretiei. Nu pot sa cred ca putem accepta exploatarea, care de fapt se bazeaza pe minciuna. In fapt deci acceptam minciuna, cu care nu sunt de acord. Cred ca cel mai mare pacat la ora actuala este minciuna tocmai pentru ca uneori este acceptata…

  8. #8 scris de Ioan, 27 martie 2012 - 19:53

    Nu imi place sa critic religiile,pt. ca este ceva duhovnicesc !
    Daca Solomon Imparatul Israelit,a fost si va fi,cel mai intelept om al lumii si totus a gresit,mai incape indoiala ca cine este vinovat,noi toti, pt. ca din dragoste gresita a pacatuit.
    De acea a venit Fiul Tatalui ceresc,nascut mai inainte de toti vecii,sa arate oamenilor,cum trebuie trait pe pamant.
    Omenirea a fost mantuit de la o iminenta cadere in rau,prin poporul Israelit.De unde am mostenit o istorie,a maretiei Lui Dumnezeu.
    Istoria si mostenirea lui este foarte importanta pt. omenire si pt ca internetul este una din cele mai importante arhive,sa fim foarte atenti ce lasam mostenire.
    Sa auzim de bine.Doamne ajuta !

  9. #9 scris de brianna, 24 martie 2012 - 21:34

    1. Eu sînt Brianna, nu-s maruisi :) (mi-am dat seama cum a intervenit confuzia, deci nu-i nvoie de explicaţii)
    2. Despre delicateţea aceea şi maxima discreţie, în ajutor, vorbeam că îşi va aminti cerşetorul. Ce discreţie mai mare este decît să te faci că nu vezi că te exploatează emoţional? :)
    3. Deci Dumnezeu nu intervine şi trebuie să îndreptăm noi greşelile noastre. Mi se pare corect. Doar că nu-i aşa. Dumnezeu intervine mai des decît merităm, poate.
    4. Nu facem noi gestul, nu e voinţa noastră. Vă întrebam altceva şi dumneavoastră ştiţi
    5. Vă mulţumesc pentru răspunsuri şi vă asigur că vă puteţi baza oricînd- căci nu se ştie niciodată-, pe dragostea şi discreţia creştinească

  10. #10 scris de brianna, 21 martie 2012 - 20:51

    Aţi ajuns la vreo concluzie în urma discuţiilor, domnule Ioan Albescu?
    Am şi eu o curiozitate, sigur, doar dacă doriţi să-mi răspundeţi: cum vă împăcaţi cu existenţa bolii, a bătrîneţii, a morţii? Ce…scuză aţi găsit, cum explicaţi?
    #3 poate că cerşetorul foloseşte banii să-şi ia ţigări, dar îşi va aminti, in vreun moment de cumpănă, de dragostea cu care i-au fost dăruiţi banii aceia; în rest, total de acord cu tine, maruisi

    Ioan Albescu: Da, Maruisi am din ce în ce mai mult convingerea că, plecând de la faptul că Dumnezeu nu intervine, după cum se poate observa, pentru a opri prostiile care le facem noi cu ştiinţă sau fără ştiinţă, se cuvine să le îndreptăm noi. Cred în demnitatea umană şi mai cred că noi toţi trebuie să contribuim la consolidarea acestei demnităţi. Aşa că m-aş simţi vinovat să ajut un cerşetor care mă exploatează prin exacerbarea lipsei demnităţii, cu atât mai mult cu cât şi-ar cumpăra ţigări din banii pe care i-aş da. Mai cred că orice fel de act de ajutor uman pe care sunt dator să-l fac dacă am posibilităţi materiale trebuie făcut cu maximă delicateţe, cu maximă discreţie, uneori chiar minţind sau păcălind pentru a menaja demnitatea umană a celui ajutorat.
    În ceea ce priveşte moartea?!! Depinde cum o judeci. Suntem tentaţi să judecăm lucrurile dintr-un punct de vedere foarte egoist. Îţi propun o alternativă care e mai aproape de spiritul în care gândesc eu. Boala, bătrâneţea sunt nişte factori premergători morţii, iar moartea este gestul de supremă generozitate pe care trebuie să-l facem fiecare pentru a ceda locul unora mai tineri…

  11. #11 scris de Abescu, 18 noiembrie 2011 - 18:15

    Cineva spunea mai deunăzi că secolul XXI va fi religios, sau nu va fi deloc! Las deoparte “înfăţişările” foarte diverse ale diferitelor religii şi mă opresc asupra moralei. Marea majoritate a codurilor morale ale diverselor religii se aseamnănă foarte mult. Ele se bazează în principiu pe iubirea aproapelui, pe cinste, pe respect, în primul rând respectul vieţii, al proprietăţii ş.a.m.d. Nu ştiu la ce s-a gândit Malraux, şi nu ştiu dacă el nu ar fi spus că secolul XXI ar trebui să fie mistic, dar după mine, secolul în care am intrat trebuie să se bazeze pe o morală în concordanţă cu perceptele moralei religioase, acelea comune pe care le-am enumerat. Veţi spune că aceste percepte există şi în cadrul juridic. Cred că acest lucru nu este deajuns. Văd oameni care nu cred, deci nu înţeleg să fie sinceri cu ei înşişi atunci când se închină şi se proclamă credicioşi şi în paralel fură, mint, încalcă cele mai elementare repere morale. Văd oameni care deşi se zic că respectă legea se acoperă cu hârtii pentru a fura în modul cel mai ordinar. În mod special bancherii au uitat cu totul de etică, de morală. Dacă lucrurile nu se vor schimba în acest domeniu, secolul în care am intrat va fi zguduit de mari tulburări sociale. Dacă mi-aduc eu bine aminte, IIsus s-a luptat cu zarafii în Templu. Mă întreb dacă mişcarea asta care a început în Occident împotriva lăcomiei bancherilor nu are ceva din istoria Bibliei.

  12. #12 scris de Vali, 12 noiembrie 2011 - 0:24

    Toate “de ce-urile” pe care le pui arata ca nu esti asemenea unui animal, care nu-si pune intebari, ci ca esti o fiinta cu totul deosebita si diferita creata de Dumnezeu dupa chipul Sau. Dumnezeul care s-a revelat pe Sine in Biblie este gata sa ne raspunda la framantarile inimilor noastre daca suntem gata sa cautam acele raspunsuri la El. Binenteles cel mai imortant “de ce” la care trebuie sa gasim raspunsul este: de ce acest Dumnezeu atotputernic si-a trimis Fiul sa moara in chinuri asa de groaznice, batjocorit si umilit in ultimul hal; de ce a trebuit sa fie o cruce la Golgota pentru Cel care a trait pe acest pamant o viata ireprosabila, nu doar prin faptul ca nu a facut nici-un rau, ci si prin faptul ca a facut numai bine celor din jur. De ce a trebuit sa moara El, in locul meu…un necredincios, un batjocoritor, un sfidator de Dumnezeu, un….pacatos. Cand am inteles raspunsul la aceasta intrebare…toate celelalte au ramas in umbra, au palit…Da, nu cunosc raspunsul la toate intrebarile, dar nici nu trebuie sa le stiu pe toate, este doar Unul singur care le stie pe toate si El ne arata atat cat avem nevoie sa stim la momentul acesta. Te indemn sa cauti sincer raspusul la aceasta intrebare: De ce a murit El si pentru mine…

  13. #13 scris de roumana, 7 octombrie 2011 - 0:28

    Errata :
    @ “pacatul originar”(desi “imaginar” este un epitet mai potrivit in aceasta discutie). :)

  14. #14 scris de roumana, 7 octombrie 2011 - 0:18

    Nu am scris romaneste de vreo 15 ani asa ca imi cer scuze de la inceput. Citind, va veti da seama de ce.

    Daca Adam si Eva au fost primii oameni creati de dumnezeu, intreaga populatie creata dupa ei are la baza incestul. Deci pina la Moise, cind incestul a fost interzis de legile mozaice, umanitatea … s-ar putea numi mai corect “animalitatea.” (joke :) )
    Imi este imposibil sa cred in perfectiunea creatiei lui d-zeu din moment ce “face greseli” si le “corecteaza” pe parcurs.
    As vrea sa am raspunsuri la intrebari de genul : « De ce, doamne, permiti monstrilor sa violeze copilasi? », «De ce, dumnezeule atotcunoscator, lasi sa moara de foame si de sete copii in Africa? », «De ce, daca existi, (vorbim la absurd) permiti sa existe un inamic atit de diabolic (continuam sa vorbim la absurd) care iti distruge imperfecta ta creatie, din moment ce atotputernicul esti tu ?»
    Inteleg ca oamenii au nevoie de o directie morala insa refuz sa cred intr-o religie/«metoda de disciplina» care ameninta cu chinuri vesnice pe de o parte si pe de alta sustine liberul arbitru.
    Caracteristicile umane dupa pacatul imaginar ,sint descrise in Romani 3:10-12 : „Nu este nici un om neprihănit, nici unul măcar. Nu este nici unul care să aibă pricepere. Nu este nici unul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. Toţi s-au abătut, şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar.”
    Sondajele de opinie recente indică faptul că 77% dintre evanghelicii de azi cred că fiinţele umane sunt în esenţă bune demonstrind incontestabil faptul că creştinismul contemporan este într-o criză serioasă.
    No, ziceti si voi, eu de ce sa accept ca sint un experiment nereusit?

  15. #15 scris de mihai, 31 august 2011 - 3:52

    Iolanda :
    Si eu sunt una din ”necredincioasi”, dar cred in altceva. Eu cred ca in fiecare fiintza se afla o bucatica din Dumnezeul de care toti vorbim. Cred ca daca am muri cu totii, tot ce are suflet… am forma Dumnezeul.
    In Biblie, sincer, nu am cum sa cred pentru ca sunt si acolo multe minciuni. La ora actuala din credinta si Biserica s-a creeat doar o simpla afacere!
    Preotii sunt aproape cei mai bogati dintre noi… Banul, cica, e ochiul dracului…dar saracul drac nu are cam multi ochi in ”Casa Domnului”???
    Nu mi se pare normal sa te cheme preotul sa te marturisesti si sa te impartasesti numai ca sa-i mai dai un ban ”pentru renovarea Bisericii”. Haha…nu pentru buzunarul propriu, nuuu, in nici un caz!
    Multi dintre noi au nevoie de un Dumnezeu pentru ca simt nevoia sa se simta protejati de ceva anume. Stau si se roaga nopti intregi: ”Doamne, pe ce cale s-o apuc?”, iar a doua zi o iau pe calea tot vruta de ei. Si daca e gresita…au o scuza : ”Asa a vrut Dumnezeu sa se intample!”
    Saracul Dumnezeu ne-a lasat liberul arbitru…si oare de ce? Ca sa fim marionetele Lui??? Nu cred.
    Parerea mea e sa nu traiesti dupa Biblie si Biserica! Sa te comporti civilizat si sa nu faci rau nimanui e ceva omenesc, ceva ce poti face si fara ajutorul lui Dumnezeu!
    Fiecare crede in ceea ce-l face fericit…si mai bun!

    bine tu crezi asa pentru ca esti limitata la ceea ce cunosti si de imaginatia pe care o ai citeste biblia si apoi raspunde tu la acest comentariu pe care yai mentionat

  16. #16 scris de Ion, 16 martie 2011 - 9:08

    La fel ca dumneavoastra, ma situez undeva la mijlocul spectrului credinta-necredinta,
    dar am fost frapat de complementaritatea situatiilor in care ne aflam. In timp ce Romania
    este una dintre cele mai religioase tari din Europa, comunitatea in care traiesc eu tinde
    in mod evident catre extrema cealalta. Vreau sa
    va asigur ca vulnerabilitatea psihologica fata de crediciosi despre care vorbeati, o
    resimt si eu poate chiar mai acut cand discut cu un ateu, pentru ca acesta are invariabil
    raspunsuri clare, verificabile si sigure (cel putin in aparenta) la orice intrebare. Daca
    dumneavoastra vi se reproseaza vina de a fi necredincios, mie mi se reproseaza vina de a
    readuce in discutie o idee considerata o simpla superstitie atavica.
    Cred ca v-ati dat seama ca urasc dogmatismul, asa ca sper ca raspunsurile mele vor fi
    intelese ca moduri de a depasi dilemele aduse in discutie si nimic mai mult.
    1. De ce mint oamenii? Ca sa se puna intr-o lumina favorabila in scopul de a deveni mai
    populari (mandrie), ca sa obtina ceva nemeritat (furt) sau din obisnuinta bolnavicioasa
    (nu iubesc adevarul). Mandria, furtul si indiferenta la adevar sunt condamnate de
    crestinism, iar a nu minti este o consecinta a acestora.
    Indraznesc sa cred ca minciuna intr-un scop nobil este justificata, uneori chiar
    obligatorie din punct de vedere moral.
    2. Daca reflectati asupra problemei judecatii, cu siguranta veti ajunge la concluzia ca
    logic este sa nu se faca inventarul bunelor si relelor, ci “stilul” persoanei sa decida
    daca aceasta merita un loc in “Imparatia Cerurilor” (si poate ca verdictul nu este in
    alb si negru). Sunt sigur ca anumite fraze din Biblie pot fi interpretate in ideea
    aceasta.
    3. Banuiesc ca trebuie sa fiti sincer. Totusi, un artificiu psihologic care v-ar putea
    fi de folos: Am serioase dubii ca teologii care sustin ca Dumnezeu este in acelasi timp
    personal si transcendent (atemporal etc. etc.) si-l pot reprezenta in vreun fel cat de
    cat coerent (ceea ce nu inseamna ca se insala). Asadar, nu cred ca este un pacat capital
    ca in cautarea lui Dumnezeu sa plecati de la un Dumnezeu abstract, adica de la
    absurditatea probabilistica de a exista fiinte capabile de senzatii, ganduri, sentimente
    (ceea ce am impresia ca unii oameni numesc “forta suprema”) si sa vedeti incotro va
    indreapta acest punct de plecare. Pentru mine si acest punct de sprijin inseamna foarte
    mult (si ma tem ca mai mult de atat nu am decat “in zilele bune”)
    4. In situatia aceasta, daca faceti ceea ce credeti ca e bine, atunci chiar faceti bine.
    5. Cu tot respectul, intrebarea e ori prea subtila, ori caraghioasa. Fapt divers apropos
    de “pagani”: ma atrage foarte puternic ideea musulmana ca raul nu vine neaparat de la
    oameni, ci chiar de la Dumnezeu … “distrugatorul lumilor” … etc. etc. Ideea trebuie
    sa fie cu siguranta ca nu poate exista bine fara sa existe rau. Religia lor
    mi se pare mai evoluata decat a noastra din acest punct de vedere, dar, sigur, e doar o
    chestiune de gust.
    6. Greseala este a lor, nu a dumneavoastra.

    I.A. M-ai pus pe ganduri!!!!

  17. #17 scris de Catalina, 3 martie 2011 - 13:11

    Am sa imi spun si eu parerea mentionand scuzele de rigoare daca s-au repetat astfel de afirmatii (N-am citit si raspunsurile celorlalti. Mi se pare mai “autentic” sa raspund fara sa fiu sub influenta altor raspunsuri) Sper sa va fiu de ajutor.

    1. Una dintre cele 10 porunci se refera la minciuna, insa nu in toate sensurile ei, si doar la acea “declaratie de neadevar” care ar putea pricinui vre-o paguba cuiva. Si anume vre-o paguba nemeritata. Adica daca ce ai spune ar fi adevar, s-ar numi consecinta, daca x ar avea de suferit. Insa, daca tu “infloresti” si din pricina acelor inflorituri cineva care nu ar fi avut nimic de suferit in contextul normal, acum va suferi – asta este o declaratie stramba impotriva aproapelui.

    2. Personal consider ca Toma necredinciosul conform numelui primit: nu crede, dar asta nu inseamna ca a gresit voit sau cu constiinta, nu mai mult de o singura gresala: aceea de a nu crede – deci de a nu-i fi recunoscator Bunului Dumnezeu pentru viata pe care ne-o daruieste si sansa de a ne indrepta in viata asta. Parerea mea personala este ca indiferent daca crezi sau nu, cum e si fariseul mare gresala faci atunci cand stii cum e bine insa constient tu faci rau. Dintre cei doi as spune ca pedepsit ar trebui sa fie fariseul, sau cel putin “indreptat”, pentru ca asta consider ca face Bunul Dumnezeu ne daruieste greutati pentru a vedea calea cea adevarata, si a ne indrepta. Iar noi greutatile le percepem ca pe niste pedepse: De ce a trebuit sa mi se intample mie asta? spune omul in situatii foarte grele. Consider ca intrebarea ar fi cum pot depasi situatia, ce am gresit si mai ales ce pot indrepta? Pot eu fi mai aproape de Dumnezeu si nu am fost? Am fost eu orb la semnele lui Dumnezeu?

    3. Intotdeauna este mult mai bine sa fii sincer. Altfel vei fi un om cu doua fete, altfel vei ajunge sa nu mai stii nici tu unde te afli si incotro mergi. Este bine ca stii unde te afli, chiar daca asta inseamna sa intelegi ca nu intotdeauna esti unde ti-ai dori, sau unde simti ca ti-ar fi locul, sau chiar daca realizezi ca nu esti pe drumul cel bun. Vei avea mintea limpede si vei gasi solutii mult mai usor pentru a ajunge acolo unde iti doresti cand esti in primul rand sincer cu tine si cu realitatea ta (transparenta si pentru cei din jur)

    4. Da si eu am fost mahnita cand am vazut unele situatii similare de cersetorie. Insa eu gandesc asa: dau pentru a fi milostiv cu cel de-aproape. daca nu ar fi oameni care sa ceara pe strada si as vrea sa fiu milostiva, dar lumea in normalitatea ei s-ar uita ciudat la mine daca le-as oferi ceva, sau s-ar simti jigniti …atunci eu cui mai pot da? Nimanui? ce trist ar fi! Intr-adevar imi asum riscul sa dau si unuia care se preface, desi incerc sa nu-i mai dau omului aluia, ii dau altuia la care am speranta ca poate chiar ar merita, dau unui copil vecin de scara, dau unei mame cu mai multi copii…gasesti cui sa dai. Important imi pare ca din “putinul tau” sa fii capabil sa si dai cat de putin. Daca poti da un covrig pe zi, si-ai sa vezi cum iti umple sufletul de bucurie, chit ca dai unor copii cersetori “prefacuti” ei tot se bucura, sau da o ciocolata daca crezi ca de asta s-ar bucura mai mult, da exact ceea ce crezi ca l-ar bucura pe cel de alaturi! Acum nu sunt in masura eu sa judec care e mai pacatos, cersetorul prefacut sau eu cand nu dau, insa vreau sa-ti spun ca nici nu conteaza atata timp cat eu pot face o fapta buna, apai e de dorit s-o fac, si mai mult conteaza sa nu ocolesc o fapta buna in dreptul meu vorbind si nu sa ma uit in tichia aproapelui.

    5. recunosc nu mi-am pus astfel de intrebare, insa cred ca omenirea a considerat asa pentru a da mai multa autoritate si respect. Pe vremuri femeile erau subjugate. Ai putea chiar avea dreptate, poate chiar este o femeie, dar nu ma va judeca ca l-am considerat barbat. si atunci eu il respect si asta conteaza cel mai mult in ochii mei si-n ochii Lui si poate nu este nici barbat nici femeie si nici asta nu as putea stii. Pentru mine conteaza sa-L respect oricine ar fi El! Imi pare ca iti pui probleme unde nu ar merita sa afli raspunsul. Daca ti s-ar spune clar: este femeie! Ce ai schimba in rugile tale catre Ea? Sau in atitudinea ta fata de religie? Si daca crezi ca poti face ceva in plus, eu sunt de parere ca poti face si acum acel ceva diferit :)

    6. Imi pare o ingustime a mintii cumva ceea ce spui. Parerea mea proprie este sa respect credinta fiecaruia chiar daca este adventist sau catolic…sau musulman sau evreu. Asa sunt eu crescuta. Botezata ortodox, credincioasa dupa puteri, insa cea mai mare credinta cred ca sta in sufletul omului. Si imi pare ca in sufletul fiecaruia este un sortiment de a crede, un mugure, chiar daca diferit de interpretarile personale. Nu-ti pot raspunde “de ce” pentru ca personal nu inteleg cum te poti numi credincios, fara sa respecti si credinta celui care langa tine fiind se numeste si el pe sine credincios.

    Cu simpatie, Catalina.

  18. #18 scris de Manuel, 9 februarie 2011 - 16:45

    Imi pare foarte rau sa vad cum niste oameni care se cred “crestini “(slujitori ai lui dumnezeu) se cearta intre ei pentru al slujii :)) Daca exista ” Dumnezeul” descris in biblie, de ce ar trebuii sa existe o religie determinata.De ce nu il poti slujii fara sa ai nici o religie…inca un fapt cu care poate discredita biblia….

  19. #19 scris de Manuel, 9 februarie 2011 - 16:39

    In legatura cu prima intrebare …eu cred ca rostul bibliei este de a se subantelege oamenilor prin idei mari …adika cele zece porunci sunt o ilustratie a unei idei de bine care “dumnezeu” a lasat-o.Nu sunt un om credincios desi de mic ti se intipareste credinta ,sunt n posibilitati…si stiinta ca sa va dau un exemplu concret: “Albert Einstein”- Raul nu exista! Este doar absenta binelui! un om genial. Citatul acesta se refera la “bine” ca la un element cu o unitate de masura determinata, caldura se masoara nu? in grade dar frigul? frigul nu are o unitate de masura determinata, in concluzie nu exista….si ideea asta poate schimba parerile multor oamnei cum ca raul este ca si frigul , adika nu exista ,este doar absenta binelui. Cat despre religie in sine…Tot ce pot spune este ca biblia a fost scrisa de oameni ….cred ca asta spune tot!

  20. #20 scris de picu gabriela, 7 februarie 2011 - 0:35

    eu nu prea am credinta dar trebuie sa cred pana la urma in ceva.Trebuie sa recunosc ca ceva exista dar nu asa facum ne fac majoritatea sa credem.Adica mai pe intelesul tuturor eu nu cred in existenta iadului si a raiului.Cat despre minciuni aici are dreptate….in zilele noastre minciuna ne conduce…. nici in existenta Dumnezeului nu prea cred dar cceva mai ptresus este….conceptia mea e diferita dar nu total gresita

  21. #21 scris de Patricia, 18 ianuarie 2011 - 20:15

    Eu cred ca religia adevarata e cea care iti da siguranta ca vei fi mantuit. Daca sti sigur ca la Judecata ti se va spune “Vino sluga buna si credincioasa de mosteneste Imparatia care ti-a fost pregatita ” atunci esti pe calea cea buna. Daca nu esti sigur, nu ramane nepasator, cauta pe Domnul!

  22. #22 scris de bogdan, 11 ianuarie 2011 - 1:58

    As vrea si eu sa adaug ceva care nu s-a spus pana acum… Cei care au comentat in primele randuri au spus ca popoarele de alta religie ne considera pe noi ,crestinii ortodocsi, a fi rataciti, si ca noi la randul nostru ii consideram pe ei la fel.Ei bine, inainte de Marea Schisma din 1054 a existat o singura religie crestina.Tot catolicii au fost cei care au pornit aceasta impratire intre ei si ortodocsi.Si chiar si asa, dupa aceasta rupere, au schimbat multe in religie, cum ar fi inchinarea la statui ( una dintre cele 10 porunci: nu te inchina la chip cioplit)
    sau inchinarea cu 4 degete (tatal, fiul, sfantul dush si fecioara maria, facand abatere de la sfanta treime).Eu cred ca religia ortodoxa este religia cea mai adevarata,nu ca eu sunt de aceasta religie,dar cea care a pastrat obiceiurile si traditiile intrutotul cum au fost la inceputul vremurilor a fost religia ortodoxa, si da, sunt multe ramificatii ale religiilor, protestanti si tot felul, dar tot de la religia ortodoxa au plecat, cu totii.

  23. #23 scris de vax-albina, 14 decembrie 2010 - 15:35

    Am primit mesajul prin mail si il dau mai departe. Dumneavoastra, domnule I.A., veti hotari daca il veti publica sau nu. Se vor supara dogmaticii iar nestiutorii vor afla ca si altii s-au intrebat la randul lor.

    Fwd: Eugene Ionesco …si D-zeu

    Nu, nu este vorba de vreun act notarial, prin care reputatul dramaturg îşi împarte bunurile. Probabil că nici nu a existat aşa ceva. Este vorba de un document deosebit, apărut în publicaţia pariziană “Le Figaro Litteraire” a doua zi după moartea lui Eugene Ionesco, survenită în 1994.

    TESTAMENT
    Mesajele nu au nici un efect asupra mea. În acest moment mi-e totuşi atât de rău încât îmi este greu să scriu. Nici ideile nu-mi vin când durerea este atât de violentă. Este aproape ora 5, va veni noaptea, noaptea pe care o detest dar care îmi aduce totuşi, câteodată, un somn atât de plăcut. Mi se joacă piesele cam peste tot în lume şi cred că aceia care se duc să le vadă râd sau plâng, fără a simţi dureri prea violente. Ştiu că se va sfârşi curând, dar, cum am spus-o de curând, fiecare zi este un câştig.
    Mi-e greu să continui, din pricina acestui vid existenţial
    Câteodată vin să mă vadă prietenii, câţiva prieteni devotaţi. Îmi face mare plăcere să-i văd, dar după o oră obosesc. Oare ce altceva făceam, mai bine, înainte? Cred că mi-am pierdut timpul şi că am alergat în van. Îmi simt mintea goală şi mi-e greu să continui, nu din cauza durerilor ci a acestui vid existenţial de care e plină lumea, dacă pot spune că lumea este plină de vid. Ca de obicei, mă gândesc că poate voi muri în această seară sau, să nădăjduim, mâine ori poimâine. Sau, chiar, cine ştie cât timp mai târziu. Când nu mă gândesc la tot ce poate fi mai rău, mă plictisesc. Câteodată mă gândesc că mă gândesc, mă gândesc că mă rog. Cine ştie, poate că va fi totuşi ceva, va fi ceva. Poate că după va fi bucuria. Care este forma lui Dumnezeu? Cred că forma lui Dumnezeu este ovală.
    Am fost ajutat de mulţi oameni cărora le datorez recunoştinţă
    Am fost ajutat în carieră – carieră, cum se spune – de un mare număr de oameni cărora le datorez recunoştinţă.
    A fost, mai întâi mama, care m-a crescut, care era de-o incredibilă tandreţe şi plină de umor în ciuda faptului că unul dintre copii îi murise la o vârstă fragedă şi că fusese abandonată – după cum am povestit adesea – de soţul ei ce a lăsat-o singură în marele Paris. Dar pe parcursul vieţii, mai ales soţia mea, Rodica, şi fiica mea, Marie-France, au constituit pentru mine cel mai mare ajutor. Fără ele, este limpede că n-aş fi făcut nimic, n-aş fi scris nimic. Le datorez şi le dedic întreaga mea operă. Apoi, mai târziu, au fost toţi profesorii mei de la liceul din Bucureşti.
    Datorez mult şi unui escroc, Kerz, care s-a declarat falit în ziua ultimei reprezentaţii cu Rinocerii la New York, ceea ce lui I-a adus, în 1940, suma de 10.000 de dolari, dar şi mie mi-a adus renumele în Statele Unite. El m-a ajutat fără să vrea. Au fost, apoi cronicile literare engleze şi franceze. În plus aceste cronici au ridicat împotrivă pe criticii de stânga care crezuseră la început că eu însumi sunt de stânga aşa după cum ceilalţi mă credeau de dreapta. Apoi, încă o dată soţia mea, mereu soţia mea, care m-a obligat să-mi trec examenul de licenţă. Şi mi-a făcut bine, dorind să mă distrugă, cea de-a doua soţie a tatălui meu, Lola, care m-a dat afară din casă, provocându-mă în acest fel să mă descurc şi să reuşesc. Mi-au făcut bine profesorii de la Liceul Sf. Sava care m-au gonit din liceu, ceea ce m-a determinat să-mi iau bacalaureatul într-un liceu de provincie, ocrotit de sora soţiei mele, Angela, care ţinea o pensiune pentru liceeni (liceeni care, după câte ştiu eu, n-au reuşit în viaţă). Vagabondând de la unul la altul, de la unii la alţii, eu, cel fără adăpost, am acum unul din frumoasele apartamente din Montparnasse. Am mai fost, în sfârşit, ajutat câteodată de rude mai mult sau mai puţin îndepărtate, de către mătuşa mea Sabina şi mătuşa mea Angela, de către profesori care îşi imaginau că am geniu. Am fost ajutat, mai recent, în timpul războiului din 1940 de Anca, mama soţiei mele, care în ciuda durerii proprii, cu inima sfărâmată, i-a lăsat pe ginerele şi fiica ei să plece în Franţa. A murit, sperând să se reîntâlnească cu noi la Paris, unde nu a putut ajunge. A murit cu această nădejde.
    Poate Dumnezeu este acela care m-a ajutat toată viaţa şi eu nu mi-am dat seama
    Am fost ajutat de Dumnezeu atunci când, refugiat la Paris pentru că nu voiam să mă alătur comuniştilor de la Bucureşti, am plecat într-o zi la piaţă fără un ban în buzunar şi am găsit pe jos 3000 de franci (din 1940!). Atâtea întâmplări mi-au venit în ajutor! Poate Dumnezeu este acela care m-a ajutat toată viaţa, care mi-a sprijinit toate eforturile şi eu nu mi-am dat seama. Am fost ajutat, apoi, de proprietarul meu din strada Claude Terrasse, dl.Colombel, Dumnezeu să-l binecuvânteze, care nu a cutezat să arunce în stradă un biet refugiat care nu-şi plătea chiria dar era poate trimis de Domnul.
    În ciuda eforturilor mele, în ciuda preoţilor, n-am reuşit niciodată să mă las în voie, în braţele Domnului
    Şi astfel, din mână în mână, am ajuns să obţin un soi de enormă celebritate şi să ajung împreună cu soţia mea la vârsta de 80 de ani, chiar 81 şi jumătate, cu frica morţii, cu nelinişte, fără a-mi da seama că Dumnezeu îmi dăruise atâtea binefaceri. El n-a abolit, pentru mine, moartea, ceea ce mi se pare inadmisibil. În ciuda eforturilor mele, în ciuda preoţilor, n-am reuşit niciodată să mă las în voie, în braţele Domnului. N-am reuşit să cred destul. Eu sunt, din păcate, ca omul acela despre care se spune că făcea în fiecare dimineaţă această rugăciune: “Doamne, fă-mă să cred în Tine”. Ca toată lumea, nici eu nu ştiu dacă, de cealaltă parte, există ceva sau nu este nimic. Sunt tentat să cred, ca şi Papa Ioan Paul al II-lea, că se desfăşoară o luptă cosmică enormă între forţele tenebrelor şi cele ale binelui. Spre victoria finală a forţelor binelui, cu siguranţă, dar cum se va produce aceasta? Suntem oare fărâme dintr-un tot, sau suntem fiinţe care vor renaşte? Lucrul care mă întristează poate cel mai mult este despărţirea de soţia şi fiica mea. Şi de mine însumi! Sper în continuitatea identităţii cu mine însumi, temporală şi supratemporală, traversând timpul şi în afara timpului.
    Cu toate acestea, este greu să-ţi imaginezi o lume fără Dumnezeu
    Nu apărem pe pământ pentru a trăi. Apărem pentru a pieri şi a muri. Trăieşti copil, creşti şi foarte repede începi să îmbătrâneşti. Cu toate acestea, este greu să-ţi imaginezi o lume fără Dumnezeu. Este totuşi mai simplu să ţi-o imaginezi cu Dumnezeu.
    S-ar putea spune că medicina modernă şi gerontologia doresc, prin toate mijloacele, să reconstruiască omul în plenitudinea sa, aşa cum divinitatea n-a putut s-o facă: în pofida bătrâneţii, a stricăciunii, a slăbiciunii, etc. Să-i restituie omului integritatea, în imortalitate, aşa cum divinitatea n-a ştiut sau n-a vrut s-o facă. Cum n-a făcut-o divinitatea.
    În acelaşi timp, în ciuda a orice, cred în Dumnezeu
    Înainte, sculându-mă în fiecare dimineaţă spuneam: slavă lui Dumnezeu care mi-a mai dăruit încă o zi. Acum spun: încă o zi pe care mi-a retras-o. Ce-a făcut Dumnezeu din toţi copiii şi vitele pe care I le-a luat lui Iov?
    În acelaşi timp, în ciuda a orice, cred în Dumnezeu, pentru că eu cred în rău. Dacă răul există, atunci există şi Dumnezeu.

  24. #24 scris de anca, 8 decembrie 2010 - 22:18

    as vrea daca mai ai intrebari sa le spui. poate te voi putea ajuta. am citit ce ai scris mai sus de intrebarile tale si da cred ca sunt oameni care te vad ca pe un pacatos care trebuie pedepsit nu ca pe unul care are nevoie de ajutor dar eu iti spun ca :Dumnezeu te iubeste si te asteapta sa te intorci la El. El nu vrea ca sa ajungem in iad ci vrea sa ne aiba cu El. ne iubeste pentru ca El ne-a creat. esti o faptura asa de minunata. sa nu te intristezi din cauza ca altii cauta sa te invinuiasca si sa arate ca trebuie sa fii pedepsit. tu trebuie sa te uiti la Hristos care te asteapta cu mila. intotdeauna vor exista oameni care ne vor judeca dar noi trebuie sa ne rugam pt ei. trebuie sa ne iertam. daca Hristos ne-a iertat atat de multe pacate noi de ce nu am ierta atat de putine aproapelui nostru?
    daca ai rezerve precum zici in unele lucruri din Biblie te rog sa mi le comunici si mie daca vrei poate voi incerca sa fiu mai explicita si sa te fac sa intelegi. nu vreau sa te “manipulez” si sa te “oblig” sa ai aceeasi parere ca mine. daca vrei din adancul inimii sa crezi depinde de tine.

  25. #25 scris de anca, 8 decembrie 2010 - 0:32

    angela- ai spus ca Biserica a scos aceasta : crede si nu cerceta. eu nu stiu daca Biserica a scos acest lucru dar Biblia spune in ioan 5:39 :”Cercetati Scripturile pentru ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica, dar tocmai ele marturisesc despre Mine.”
    cat cu privire la intrebarile tale:
    1. sa nu minti este precizat in Biblie foarte clar. pe langa porunca sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau mai sunt si alte versete. ex:”sa nu furati, si sa nu mintiti nici sa va inselati unii pe altii”levitic19:11; Coloseni 3:9
    Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucât v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui, ” Apocalipsa 21:27
    Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună; ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului. si multe alte versete.
    2. nu este datoria noastra sa judecam pe ceilalti chiar daca satan ni-i pune in fata si ne ispiteste sa credem ca noi suntem mai buni ca ei. de fapt nu este asa. fiecare sa vada pe aproapele sau mai pe sus de el insusi. este un pacat care nu duce la moarte: pacatul iertat si este un pacat care nu se iarta : necredinta. daca tu nu crezi Dumnezeu nu are cum sa te ierte trebuie sa crezi si apoi vei fi vindecat. daca vrei din toata inima sa-L gasesti pe Dumnezeu El se va lasa gasit numai cauta-L cu credinta. :”Cautati pe Domnul cata vreme se poate gasi” Il poti cunoaste pe Dumnezeu cercetand Cuvantul pentru a-L implini nu pentru a cauta in el diverse motive de a arata ca Biblia nu e Cuvantul Sau sau alte lucruri de felul acesta. Dumnezeu cunoaste fiecare gand al nostru si stie cu ce scop venim inaintea Lui dinainte de-a ni-l spune. noi ne putem insela dar El ne cunoaste inima. nu e treaba noastra sa vedem care e mai pacatos. un om care minte de exemplu si unul care fura,ucide,preacurveste sunt pacatosi si niciunul din ei nu ajunge in cer ci amandoi ajung in iad.chiar daca unul a facut dupa cum crede el,mai putine pacate. Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Sau in lume ca sa ne mantuiasca, sa ne daruiasca o sansa. e sansa vietii noastre si asta e cel mai important. haideti sa nu pierdem aceasta sansa. merita sa traiesti pentru Domnul.
    3 eu cred ca ar trebui sa cauti pe Domnul. nu e bine sa spui ca crezi in Dumnezeu si sa minti si nici sa fii sincer.nu ai rezolvat nimic daca faci aceste lucruri. sa stii ca totul e adevarat ca exista Dumnezeu. o poti simti, o poti vedea daca-ti pui inima sa-L cauti pe El.sa nu uitam ca in mainile lui stau vietile noastre si ni le poate lua oricand. daca nu ar fi existat Dumnezeu totul ar fi un haos total pe cand acum e o perfectiune atat in atmosfera e atata exactitate, niciodata soarele nu si-a gresit mersul sau si nici celelalte lucruri si o perfectiune ca aceasta nu ar putea rezulta dintr-un haos: big ban sau cum cred savantii. “…cine nu va crede va fi osandit”.
    4. eu cred ca tu te intrebi adeseori care e mai pacatos.am explicat aceasta mai sus sper sa intelegi si sa nu judecam pe altii. cred ca ar fi mai bine sa dai daca vrei sa dai si o faci cu bucurie nu pentru a te vedea altii sau pentru ca o consideri ca o datorie ci Dumnezeu vrea din dragoste.daca ai vazut acest lucru la cersetori te sfauiesc sa nu le dai bani.daca au nevoie intr-adevar de ceva ii poti intreba ce vor de mancare sau poti cauta familii nevoiase care stiu ca au nevoie de bani, poti vizita bolnavii si le poti duce ceva.
    5. “Dumnezeu este duh” trebuie sa intelegem ca Dumnezeu nu e om si noi nu Il putem cuprinde.El este nevazut.faptul ca unii il arata ca pe un batran probabil au citit in apocalipsa cand zice :”Imbatranit de zile” desi eu nu sunt de acord cu aceste icoane si iti dau si versete ca sa te convingi :”Faptele apostolilor 17:29
    Astfel dar, fiindcă suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie să credem că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu meşteşugirea şi iscusinţa omului. Romani 1:23
    şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare. Deuteronomul 4:15
    Fiindcă n-aţi văzut nici un chip în ziua când v-a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre,
    ca nu cumva să vă stricaţi, şi să vă faceţi un chip cioplit, sau o înfăţişare a vreunui idol, sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei,” nimeni nu poate sa vada pe Dumnezeu fata in fata si sa traiasca. asa spune Biblia. moise intr-adevar nu I-a vazut Fata Domnului.
    6. Nu stiu daca ei te considera credincios sau necredincios pana la urma fiecare crede ca religia lui este buna si poate te considera necredincios dar Dumnezeu iti poate arata care este calea adevarata. daca tu gasesti o religie ca fiind cea care crezi ca este adevarata si ai aceasta confirmare pe baza Biblica poti sa devii membru ai acelei Biserici este important ca tu sa simti ca acolo e prezent Dumnezeu. e adevarat sunt multi care ma vor contrazice dar dar daca alege cineva din Biserica catolica de exemplu sa vina la ortodocsi cei din urma il vor primi bine si vor zice ca nu e pacat asa cred si daca din biserica ortodoxa se hotaraste sa mearga spre o alta religie bineinteles ca cea ortodoxa va zice ca e pacat. daca tu Il cauti pe Dumnezeu din toata inima si vrei sa-L cunosti si te straduiesti in fiecare zi Dumnezeu te va vedea si iti va arata Calea cea buna. Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa-ti dea putere sa intelegi.

  26. #26 scris de anonim, 5 decembrie 2010 - 13:40

    PT cei ortodocsi care cauta adevarul.Cititi cartea arintelui cleopa care combate un sectant.imi pare rau ca nu stiu titlul cartii.
    Dar sunt intrebari care mi le-am pus si eu.de ce ne inchinam la icoane:raspuns ortodox:nu ne inchinam la icoane ci doar la ce reprezinta ea .,nu la bucata aceea din care e facuta ci la persoana ce reprezinta ea. raspuns biblic: nu stiu exact citatele : pavel simpeuna cu baraba pleaca in greacia sa evangelizeze ,apoi vindecand un olog lumea minunata incepe sa ii aduca daruri celor 2.Ghiciti raspunsul acestora :reactia a fost ca si-au rupt hainele de pe ei vazand ca ce fac acestia ,(le se inchinau) atentionandui ca gresesc ca si eu aceasi natura de om ca si ei si sa inceteze comportamentul respectiv si sa i se inchine lui dzeu.
    Si ar mai fi inca 1 faza:lui ioan i se releva apocalipsa dde catre un inger .dupa ce i-a relevat fazele finale ale omenirii acesta se prosterne la pamant ca sa i se inchine.Ghociti ce face ingerul…Ii spune sa i se inchine mai cu ardoare….Flori …II SPUNE sa inceteze comportamnetul respectiv ca si eel este impreuna slujitor lui dzeu ca is el si pfratii lui proroci si sa se inchine lui dzeu.
    Iarasi biblia specifica ca inchinarea lui dzeu se face in duh si in adevar .
    -dzeu e un dzeu al iubirii conform noului testament
    -iisus invata ca sa raspunzi raului cu bine ,nu ca in vechime ochi pt ochi dinte pt dinte ,cisa intorci obrazul celalalt cd cineva te loveste ,cd cineva te jefuieste sa ii lasi sa iti fure si camasa de petine …astea sun exemple putine pe care le-a enumerat .binecuvinteaza pe cel ce te blestema,fa bine celor ce iti fac rau,etc deci comati binele cu raul.dar in practica astea sunt greu de facut ca trebuie sa renunti la sine ,la egoismul tau personal.dar in final gandestete cum te vad cei din jur .nu un om care reactioneaza la o cearat cu aceasi moneda de si tu vrezi ca te vor lua de fraier.probabil ca e si asa dar vor vedea ceva deosebit .si astea aduce numai lucruri pozitive.lupta interioara e cea mai grea.ca nu ai de luptat impotriva carnii(trupului intr-o bataiesa zic)si sangelui ci contra ta.gandesti limitat daca creizi ca nu aduce beneficii pe urma.dar ideea e ca trebuie sa iti iei crucea si sa il urmezi .vei vedea pe urma ca unde a vrut dzeu sa te duca sau sa ajungi ,in ce post cheie.ma rog e relativasi chestia asta ,depinde de zona geografica si de la sistemul socio-economic.probabikl ca umblarea pe calea asta iti aduce moartea.dar dzeu iti da mantuirea .cel puti nesti garantat.daca nu umbli …hmm ..nu e sigur.
    -referitor la mantuire :cine sunteti voi ca sa judecati altii oamnei care apartin altor culte .sa nu uitati ca ei au scuza ca dzeu ia pus in familia acea.dar le-a dat si judecat normal sa judece ce e bine si rau.daca unele culte interzic alcoolul poate cao fac printr-o interpretare gresita sau nu au studiat complet biblia.dar daca se abtin de la alcool ca o preventie e f bine.referitor la cei care nu dau sange nici chiar aproapelui sau chiar daca e pe pet de mmoaret si se bazeaza pe biblie prin interpretarea unui om care crede ca zpune bine dar duhul din el ii spune ca salveaza un om …probabil ca greseste prin actiunea sa.mie personal mi se pare ca se priveste biblia prin prisma basmelor ,povestilor ,ocultismelor.ca daca se da sange se manjeste cu pacat .oare nu ce iese pe gura spurca.dar se poaet pacatui si cu ochii nu .defapt nu cu ei ci cu ce ajunge in creier ce proceseaza si apoi intervine dorinta proprie de a savarsi curvia.Ipotetic esti imobilizat si fortat sa te uiti la casete porno .oare esti vinovat ca te uiti ?nu etsti constrans??gandestete ca ochii nu ii poti inchide….(sunt lipiti astefl incat sa ramana deschisi)..oare nu ce naste inima e pacat.aici e infranarea .intradevar prin cele 5 simturi vine informatia .lupta e interioara si nu prin transfuzie desange.
    -iarasi referitor la botez.paginile teologiei orotdoxe indica ca botezul s-a aplicat la varsat matura .si asta o spun sfintii parintii ortodoxi.(teologi ortodoxi )eu am cautat si am gasit.intrebati pe un preot ortodox ce inseamna sa fii catehumen .CUMPARAI CARTEA”MANTUIREA -de MIHAIL DUMITRU SI LA PG .148-150 VETI VEDEAstudiile sale cu probe orodoxe ca botezul era administrat adultilor.precum si o gramada de preoti se botezau la varsata matura .rramane doar sa cautati daca e adevarat sau nu .cartea poate fi facuta de un protestant,dar daca ceea ce e scris referitor la botez e adevarat .si cercetat in biserica ortodoxa ….cam grav .Sa nu uitam ca nu definitia din greaca sau mai stiu ce limba ne face dreapta credinta (orto-dox..dreapta credinta ). Sau sane asemanam si sa ne incadram in una din cele 7 biserici din antichitate ,( din apocalipsa),pe care iisus le mustra ca gresesc.si doar una e care a pastrat ceea ce ii place lui isus .Oare se fie ortodoxismul cum se autoprocalama .de 2000 de ani neschimbata ,credinta stramoseasca. -oare invataturile orodoxe sunt pline de adevar si iubire.nu gasiti nici o eroare in ele.?ca eu cred ca am gasit-cine iese din viata monahala (calugarie)dupa ce sa rebotezat ,ops scuze ei se boteaza …sau se stropesc cu apa ,poate nu e aceasi definitie….in fine nu asta e idea ,in cazul ca doresti sa iesi din viata acea definitiv …vrerificati sa vedeti ce iubire si binecuvantare primesc.precis de la mantuitorul lor au invatat asta .defapt ce faci pe acela il slujesti.daca e iubire e dzeu ,daca e rau a adversarul sau .acuma daca astea sunt regulile si preotii se supun ca niste oi fara de minte si savarsesc pacatul ….sau sunt scutiti ca asa au fost invatati ..si e vian inaintasior lor.?(idea e ca il blestema si ii spune si modul cum sa moara,si ca toate blestemele bibliei sa vina asupra lor.)simpaticii de ei.
    PS.vA ROG sa imi scuzati ironia precum si erorile gramaticale.

  27. #27 scris de maruisi, 16 noiembrie 2010 - 22:04

    Am revenit. Din intamplare am ajuns din nou aici. Vad ca s-au inghesuit multi sa scrie. N-am citit tot.
    Referitor la faptul de a recomanda un duhovnic. Daca vrei un duhovnic, tu singur trebuie sa-l gasesti si sa nu astepti sa ti-l recomande altcineva, ca nu asa trebuie sa fie. Daca vrei duhovnic, cere-l mai intai de la Dumnezeu prin rugaciune, apoi cauta-l tu insuti pana il gasesti. Criteriile dupa care cauti un duhovnic le zic si altii. Eu nu stiu sa-ti spun acuma cum trebuie sa fie, poate gasesti scris prin carti, mai intreaba si pe altii. Eu am duhovnic si l-am gasit dupa inima, dar nu stiu daca acesta e cel mai bun criteriu. Eu zic ca e greu de gasit un duhovnic, dureaza chiar ani. Si mai cred ca il vei gasi cand vei fi si tu pregatit. Pana atunci mergi la preotii din parohia ta, de care apartii. Sunt preoti si te pot dezlega de pacate pentru ca au aceasta putere. Daca tu astepti cu sinceritate de la ei raspuns ca de la Dumnezeu, Dumnezeu va vorbi prin gura lor. Dar pentru aceasta e nevoie de smerenie si ascultare… Mai trebuie si rugaciunea ta pentru duhovnic, pentru ca si el se roaga pentru tine…si asa va ajutati reciproc in lucrarea aceasta. Am spus ce am stiut.
    Deci daca vrei duhovnic, cauta. Aceasta a fost pentru cine a intrebat de duhovnic.

    Iar despre celelalte nu spun decat ca “mult rataciti, nestiind scripturile, nici puterea lui Dumnezeu” insusi Dumnezeu a zis asta. E vai de voi ca puneti la indoiala cuvantul lui Dumnezeu si ca il rastalmaciti cum vreti voi.
    Bai! “Duh este Dumnezeu” zice Hristos, si bineinteles ca nu se vede ca nu se inmulteste, si toate cele…, dar culmea are un Fiu, chiar are. Si numele lui e Iisus Hristos. Nu pentru ca s-a nascut trupeste, ca Fiul s-a nascut din Tatal inainte de veci, inainte de creerea lumii, si este nascut din veci, fara inceput si fara sfarsit. Aici va sta mintea in loc pentru ca nu puteti sa va inchipuiti asa ceva, e si normal, voi sunteti niste bieti muritori. Cum l-a nascut atunci? Daca chiar te macina intrebarea asta asa de tare ori nu poti crede altfel, iti fac o comparatie. Cum e focul? Arde, lumineaza dar si incalzeste. Si o data cu aparitia focului apare si lumina sa si caldura sa. Dumnezeu e vesnic nu a aparut la un moment dat ca noi astia, dar in acelasi chip si Cuvantul lui Dumnezeu s-a nascut din Tatal inainte de veci la fel cum lumina apare din foc o data cu el. Poti zice ca focul o nascut lumina….

    Cum puteti spune atatea aberatii despre Dumnezeu, si despre Biblie? Cum ca totul e o minciuna. Ce fel de oameni sunteti voi, e clar ca nu sunteti dusi pe la biserica, ca nici nu stiti de exemplu ca in timpul liturghiei se citeste din noul testament. Nu stiti voi ca se saruta si se cinsteste? Stiti de ce pentru ca chiar e cuvantul lui Dumnezeu. Matei, Marcu, Luca si Ioan, n-o fost niste betivani care s-o pus sa scrie ce le-o venit lor prin cap despre Dumnezeu, ca sa va minta pe voi si sa va dea de lucru, si o fost insuflati de Duhul Sfant-Dumnezeu atunci cand au scris. Evanghelia inseamna veste buna, n-am auzit nicaieri ca inseamna noua, si cand se citeste, are putere asupra duhurilor necurate-diavolilor. Dar probabil nici asta nu credeti.

    Dupa ce unii neaga traditia, voi negati insusi cuvantul lui Dumnezeu si umblati dupa balivernele la unu si la altu. Rau faceti. Mergeti si intrebati la cei care sunt pastratori ai adevarului, preotii bisericii. Stiu ca si aici huliti, ca nu va puteti abtine. Cum vreti voi sa aflati adevarul daca aveti astfel de comportamente?!?!?! Cine cauta cu adevarat cauta pana gaseste, nu pune la indoiala nimic. Cine nu cauta, comenteaza aiurea si in contradictoriu pe site-uri ca asta, sau insala pe altii cu aberatii, nestiind nici el insusi adevarul, doar inselandu-se pe sine; ca daca l-ar fi stiut ar fi avut cu siguranta alte lucruri mai bune de facut.
    Nu o sa mai revin cu alt comentariu. Imi ajunge.
    Dumnezeu sa ne lumineze!

  28. #28 scris de virgil, 2 noiembrie 2010 - 18:02

    Multumesc mult pentru raspunsuri si apreciez sincer incercarea dumneavoastra de a face fatza provocarilor. Cum v-am cunoscut personal raman la ideea ca acum incercati sa va mintiti singur. Poate familia sau yasmina va vor explica cum si de ce. Sau poate incercati singur acest exercitiu. Smecheria e o arta rara…

  29. #29 scris de virgl, 1 noiembrie 2010 - 19:30

    Domnule IA. Nu ati inteles nimic din spusele yasminei. Iar va legati de fleacuri. Ce conteaza daca e doamna sau domnisoara? Sau e pe baza de dosar?

    @virgl Sunt convins ca nu am priceput chiar tot ce a vrut sa spuna, dar chiar nimic, nimic, nu cred … In ceea ce priveste anumite amanunte ele se refereau la modul in care pot sa-i raspund. La barbati e usor, poti sa-i spui, asa cum o face Yasmina, draga domnule, la femei e mai complicat si necesita anumite amanunte pe care le poti vedea daca stai fata in fata. In ceea ce priveste varsta, mi-ar face mare placere sa aflu ca Yasmina este mai tanara, caci mi se pare tare inteleapta, iar daca asa este, s-ar putea sa fie mai multi ca ea si ca atare, n-as mai fi atat de pesimist in ceea ce priveste viitorul.

  30. #30 scris de gaiael, 26 octombrie 2010 - 22:44

    Adevarul e – cel putin pentru oameni – relativ. De aceea, probabil, “sa nu minti!”‘ nu a fost o porunca necesara, chiar ar fi incurcat de cele mai multe ori. Cu toate acestea, Iisus spunea la Ioan 18, 37 ” … Eu spre aceasta m-am nascut si pentru aceasta am venit in lume, ca sa dau marturie pentru adevar ; oricine este din adevar asculta glasul Meu. ” ne readuce aminte pentru ce ar trebui sa traim, prin felul Lui de-a fi, chiar El e adevarul, iar o porunca de genul “sa nu minti” ar fi fost un soi de pleonasm. Dar, cum orice lucru poate fi rastalmacit, asemenea cum fac politicienii, la fel si preotii zilelor noastre au rastalmacit mesajul extrem de simplu si moral, spiritual, etc, al lui Iisus. In plus eu cred ca mai sunt si lucruri pe care noi nu le cunoastem, nu le intelegem, ne depasesc puterea de intelegere. sunt preluate din generatie in generatie anumite informatii ramase de la o civilizatie antediluviana, dar sensul initial, cu explicatii stiintifice al acestor informatii, s-a pierdut, azi ele fiind prezentate doar in textele religioase, sau in mituri. Aceste marturii ale trecutului fac referire la divinitate, ca o prezenta fizica, dar si la efectele prezentei ei, care nu sunt fizice, ci energetice, spirituale. Eu nu cred ca daca nu ne putem explica anumite lucruri, ele trebuie negate. Asa cum o celula dintr-un corp (dotata fiind ipotetic, cu ratiune) nu si-ar putea reprezenta forma si dimensiunile acelui corp, la fel si noi, oricat am fi de evoluati, apartinem de un sistem de referinta de care nu ne putem desprinde pentru a-l analiza din exterior. Deci, imi pun si eu intrebarea: De ce ar trebui sa ni-l putem reprezenta de Dumnezeu, cand mult mai usor e sa-i vedem “vointa” in noi, imprejurul nostru, peste tot. Cred ca exista Dumnezeu, chiar daca nu ii urmez regulile prea des si…ce ciudat, unii cred in existenta sa cu toate ca nu sunt prea morali, iar altii ii neaga prezenta cu toate ca ii urmeaza, fara sa stie de fapt, regulile.

  31. #31 scris de admin, 24 octombrie 2010 - 19:18

    @yasmina
    Imi place raspunsul tau pe care o sa-l comentez curand. As dori sa stiu insa, desi este o nepolitete din partea mea, cati ani ai si ce modalitate de raspuns as putea adopta – doamna sau domnisoara! Imi cer scuze, dar din raspunsul tau banuiesc ca nu ai ipocrizia de a-ti ascunde varsta. Pentru a nu-ti ramane dator, trebuie sa-ti spun ca am 62 de ani si sunt bunic!
    Ioan Albescu

  32. #32 scris de yasmina, 23 octombrie 2010 - 12:15

    Poate vine cam târziu răspunsul meu, dar sper să vă ajute:
    1. Biblia, domnule dragă, nu mai este acea Scriptură originală, unde poruncile erau clare. Ea a fost modificată în funcţie de interesele învăţaţilor vremii. Cum puteau să menţină ei clară porunca: SĂ NU MINŢI, când ea contravenea şi, cu iertare, contravine şi azi interselor celor care păstoresc “turma”?!
    2. Dumneavostră, domnule dragă, nu-l negaţi pe Dumnezeu, ci negaţi imaginea pe care i-au făcut-o oamenii lui Dumnezeu.
    Atâta vreme cât urmaţi ceea ce Dumnezeu a spus oamenilor să facă (adică: să nu mintă, să nu fure, să nu jignească, să nu ucidă, să respecte pe celălalt, să il ajut pe cel in nevoie, să isi iubească si să isi repecte părintii, să işi ingrijească si să isi crească copii, să fie tolerant, să fie blând,etc) nu puteţi să spuneţi că îl negaţi pe Dumnezeu. Un om care nu crede este acela care se opune şi nu face nimic din ceea ce Dumnezeu a poruncit să facă.
    Dumneavoastră negaţi dumnezeul publicitar, dumnezeul profitorilor, dumnezeul laşilor, dumnezeul meschinilor, care, de fapt, nu este dumnezeu, ci diavol.
    Vedeţi dumneavoastră, Biblia a fost modificată de asemenea manieră încât oamenii să poată fi manipulaţi prin insuflarea stării de îndoială. Spun aceasta pentru că, dacă veţi analiza Biblia, nu prin prisma credinţei, ci prin cea a căutătorului de adevăr, veţi observa multe inadvertenţe, poveşti triviale şi alte inserţiuni filosofice, care nu vin nicidecum de la Dumnezeu. există chiar capitole de genul: copy – paste: vedeţi Cap. Impăraţi II cu Cap Isaia 37
    Ei spun că Iisus propovăduia Evanghelia – care tradus însemană veşti noi, dar niciodată Iisus nu a scris un cuvânt măcar sau nu a dat poruncă să se facă o astfel de carte sau de scriptură. Toate “evangheliile” au apărut după plecarea dintre noi a lui Iisus: evanghelia după Marcu, Ioan, Luca şi Matei, adică scrise de cei 4 mai sus menţionaţi, care sunt mai degrabă o biografie a vieţii lui Iisus decât cuvântul lui Dumnezeu. Deci: care anume “Evanghelie” propovăduia Iisus, cele 4 apărute după el sau alta, scrisă mai înainte de venirea lui??? Iată, deci o minciună. Apoi, nu vă mai întrebaţi, domnule dragă, de ce în Biblie nu este interzisă în mod expres minciuna!!
    3. Acest lucru vă mai lipşte!! Să minţiţi! De ce vreţi să fiţi asemenea celor pe care îi dispreţuiţi?
    A nu spune adevărul despre tine de teama repeercursiunilor sociale înseamnă să fiţi asemena mincinoşilor, în plus şi laş. Vreţi să fiţi asemnea fariseilor, care spun “noi credem” însă inima lor e plină de prefăcătorie şi păcat? De ce să pierdeţi dumneavoastră starea de respect de sine de care, cred, că daţi dovadă prin modul sincer, limpede şi demn în care trăiţi.
    A spune mereu adevărul este cea mai mare putere morală şi spirituală a unui om. Orice abatere de la adevăr înseamnă slăbiciune, debilitate, josnicie.
    4 -5 Vedeţi dumneavoastră, acestea este alt neadevăr promovat ca un soi de marketing al îndoielii. Dumnezeu NU ARE NICI CHIP ŞI NICI TRUP DE OM.
    Dumnezeu nu este o fiinţă, EL nu are sex, nu are vârstă, El nu se reproduce, nu se divide, nu se transformă, nu se schimbă.
    De ce nu a fost văzut, de nimeni, Dumnezeu ? Pentru că o astel de “prezenţă” nu poate fi percepută de simţul vederii umane, în dimensiunea aceasta. El poate fi doar simţit, conştientizat.
    Este firesc ca oamenii să-L reprezinte ce pe un om din două motive: 1. motivul celor sinceri: nu au altă formă mai perfectă de reprezentare grafică decât omul (ce putea fi: cal, cîine, barză?!!!) – cum poţi reda în desen ceva ce nu are formă, nu are contur, este nemărginit; şi 2. motivul celor mincinoşi: ca să poată explica altfel minciunile ce le-au promovat pe parcursul atâtor ani: cum că Dumnezeu s-a încarnat în om, că are fii şi care s-au împreunat cu fiicele oamenilor, ori că are un fiu, ori că fiul ce a fost om este o încarnare a lui Dumnezeu. După cum ştiţi, cea mai credibilă minciună este cea îmbrăcată în puţin adevăr.
    Desacralizarea lui Dumnezeu este făcută, tocmai, prin redarea lui în chip de om. Cum să pară veridic că Dumnezeu suferă, decât dacă îl faci om! Cum puteau ei naşte o altă religie, una care să le folosească lor, decât asemnănându-l pe Dumnezeu cu omul. Şi atunci, El poate, avea fiu. Dacă are fiu înseamnă că se reproduce. Dacă se reproduce înseamnă că are sex. Dacă face copii înseamnă că are vârstă, că îmbătrâneşte, că se transformă. Atunci Dumnezeu va apărea oamnenilor ca un om, deci: desacralizat! Şi de la descacralizare până la negare nu este decât un mic pas! Iată deci cum minciunia este cel mai periculos păcat!
    Dumnezeu desacralizat este un dumnezeu cu sentimente umane: furie, dorinţă de răzbunare, mânie, iubire, putere de sacrificiu, etc.
    Nu, domnule dragă! Nu şi nu! Dumnezeu nu simte iubire, furie, mânie milă ca un om. NU! Dumnezeu este doar DREPTATEA în esenţă. Ca să mă înţelegeţi: Dumnezeu transmite oamenilor, prin intermediul unora asemenea lor (ca să poată înţelege limbajul), reguli (nu porunci!) de urmat. Dacă omul alege şi le aplică, atunci el obţine starea de bine, dacă nu le urmează el obţine starea de rău. Starea de bine este cea aproape de esenţa a ceea ce înseamnă Dumnezeu, iar starea de rău este exact opusul. Prin urmare, aceia care fac rău, de fapt, îşi fac rău şi lor înşişi. Negativismul şi vibraţiile negative, starea de rău, sunt responsabile de răul de mai târziu al individului. Deci: este mult mai simplu, în scopul manipulării, să spui: l-a “bătut Dumnezeu, ori l-a blestemat, ori l-a pedepsit”., astfel încât Dumnezeu să pară asemnea omului. De exemplu: un om bea peste măsură, devine alcoolic, îşi matratează familia, isi exasperează prietenii, etc – ce va avea după un timp: pierde familia, se îmbolnăveste, rămâne singur, se autodistruge! cine l-a “bătut”??? Dummnezeu?? Nu! S-a bătut singur!
    O să îmi spuneţi, bine! dar pentru politicienii care ne mint sau pentru cei care ne fac viaţa amară şi ei prosperă ce se va alege? Ei cum vor fi afectaţi de negativul trăirilor lor (păcat)? Simplu: aceia, indiferent, câte bunuri materiale vor obţine, vor fi într-o veşnică mizerie morală şi spirituală, pentru că ştiu ei foarte bine cum au obţinut ceea ce au. Aceia îşi vor face prea puţine procese de conştiinţă, însă sentimentul de vinovăţie şi neîmplinire îi va urma toată viaţa. Şi să nu credeţi că nu e adevărat, pentru că tocmai aceste sentimente îi împinge la a vrea cu mult mai mult, sperând astfel că se vor simţi împliniţi, mulţumiţi, satisfăcuţi ori sătui. Se autocondamnă, astfel, la nefericire şi neîmplinire. Uitaţi-vă la dl. Băsescu. El este un exemplu foarte clar de frustrare şi nefericire, oricât de multă glorie şi avere ar avea!
    Deci, încă odată! Dumnezeu nu este OM, nu simte asemenea nouă, nu se trensformă, nu are formă, nu are cuprins!
    Cât despre faptul că nu mai dai bani la cerşetori pentru că “lucrează în tură” te întreb: tu faci un bine ca să primeşti recompensa mulţumirii acelui cerşetror sau îl faci pentru că aşa te simţi tu bine, fără să judeci pe cel ce ţi-a cerut şi fără să astepţi mulţumiri pentru darul făcut?
    Domnule, dragă, fă bine de dragul binelui, nu pentru mulţumiri. Căci asta de supără, faptul că acel cerletor nu e “chiar” cerşetor! Avem un mod ciudat de a gândi! Adică, dacă ar fi fost cersetor cu adevărat, atunci acela ţi-ar fi mulţumit ca unui “dumnezeu”, însă, dacă nu e, atunci darul tău va fi considerat ca al oricăruia. Şi ,atunci, frustrarea noastră de a nu primi recunoştinţa gudurării asemena câînelui când primeşte o recompensă din mâna stăpânului, ne înfurie şi spunem: “Nu te guduri, cerşetor prefăcut, nu îţi mai dau!” Ori faci pomană de dragul pomenii, ori ignoră-i! Aceasta ca să fii tu sincer cu tine însuţi şi să nu te numeri,iarăşi, printre mincinoşi.
    Nu cred că e cazul, ca pentru întrebarea 6 să mai răspund. Tot ceea ce am scris mai sus e un răspuns.
    Sexul îngerilor: este o problemă, după părerea mea, prea puţin importantă pentru desăvârşirea unui om. De ce vă interesează ce sex au îngerii?? Dacă aflaţi că sunt de două sexe, sau poate de trei sexe, ori hermafrodiţi, vă ajută această informaţie în vreun fel? De ce nu vă întrebaţi ce anume trebuie să faceţi pentru a deveni mai bun sau mai bând, ori mai credincios, ori să vă corectaţi o anume imperfecţiune! O informaţie bună este cea utilă. Peste ani numai acest fel de informaţii contează. Sunteţi asemenea rătăciţilor de la acea vreme,când pe ei îi preocupa sexul îngerilor, iar lumea din jrul lor murea de boli şi sărăcie, ba încă au mai fost şi biruiţi de duşmani. Aceasta este o lecţie: că pe om trebuie să-l preocupe ceea ce îi e necesar, util, căci, pirzându-se în detalii (sexul îngerilor…hahaha) pierde din vedere lucrurile esenţiale, care pot fi vitale până la fatale….(cucerirea Constantinopolelui).

  33. #33 scris de virgil, 9 octombrie 2010 - 10:00

    Stimate domn, v-au apucat remuscarile la batranete pentru cat ati mintit in tinerete? Cam tarziu.
    IA pentru Virgil: La tinerete am mintit asa cum au mintit majoritatea dintre semenii mei. Imi pare rau daca nu stii, dar daca spuneai ca Ceausescu este un bou, ceea ce in multe cazuri era un adevar, riscai foarte mult, inclusiv libertatea. Fata de aceste minciuni n-am niciun regret! In plus am mintit de multe ori, si mint si acum cand e necesar, fara nici o remuscare. Spre exemplu cand ajungeam la soacra mea, foarte in varsta minteam cu nerusinare spunandu-i ca arata foarte bine. Am mintit-o pe o prietena de-a mea care era bolnava de cancer spunandu-i ca o sa se faca bine. Dupa opinia mea aceste din urma minciuni sunt minciuni scuzabile, care nu fac rau nimanui, ci dimpotriva. Ceea ce ma doare este ca se minte cu dezinvoltura la scara nationala ca sa se amageasca un popor. Pe de alta parte, as minti daca as spune ca nu m-a durut afirmatia ta. Te iert pentru ca probabil, si eu as fi facut-o la varsta ta! Ceea ce ma doare este ca ea ne demonstreaza ca lumea nu evolueaza!

  34. #34 scris de groza george, 27 septembrie 2010 - 15:44

    daca sunteti cu adevart credinciosi atunci cu siguranta nu ai nevoie de biblie sa-ti spuna ca nu e bine sa minti asta vei simti tu pe moment si apropo Dumnezeu chiar exista dar noi suntem atat de preocupati sa facem rau altora sau atat de preocupati de grijile noastre,de problemele pe care le avem incat nu mai avem timp sa ne gandim si la Dumnezeu.De fiecare data cand ti se intampla ceva rau ceea ce tu nu poti inelege dai vina pe Dumnezeu,dar defapt nu ai capacitatea sa-ti dai seama ca defapt tu esti cel ce a provocat raul prin gesturi pe care nici tu cel ce le faci nu poti sa le intelegi.Mai etse ceva foarte ciudat la oameni atunci cand se roaga: in primul rand se roaga doar cand au nevoie de ceva in al doilea rand se astaepta sa le pice din cer ceea ce este total gresit.Atunci cand ii ceri Lui Dumnezeu bani ,El nu o sa-ti dea bani ci iti va oferi o cale de a ajunge la bani dar asteptand sa cada din cer banii nu vei avea ochi sa vezi acea cale dupa care bineinteles o sa dai vina din nou pe Dumnezeu si asa mai departe.

  35. #35 scris de Reply, 24 septembrie 2010 - 20:02

    Cu privire la minciuna, poti citi Coloseni 3:9 –

    “Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucît v-aţi desbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui”

    Cel putin referinta asta mi-a venit prima in minte pentru ca mi-a placut tot capitolul 3 din Coloseni.

    Iolanda, daca fiecare ar avea o bucatica din Dumnezeu, cum crezi ca a fost totul la inceput? Dumnezeu a vrut sa se imparta in niste fiinte?
    Chestia asta mi se pare mult mai putin credibila decat ce zice Biblia si daca ar fi asa, care mai e scopul tau pe lumea asta? Ai citit Biblia vreodata?

    Cu privire la diferitele dogme, eu cred ca credinta de baza conteaza, restul sunt doar ce intelege fiecare din ce citeste din Biblie. Niste credinciosi adevarati, chiar daca ar fi din dogme diferite, ar trebui sa fie uniti in Domnul Isus si… sa se inteleaga. Eu chiar daca nu sunt fac parte din Biserica Ortodoxa, cred ca exista ortodocsi cu credinta adevarata care vor fi mantuiti, fata de altii care sunt doar cu numele… (cum s-a pomenit si mai sus).

  36. #36 scris de boyboy, 16 septembrie 2010 - 15:55

    iti este greu sa crezi, avand in fata atea culte, religii, biserici, confesiuni, care se autoproclama fiecare ca fiind adevarate. Eu unul sunt botezat in Biserica Ortodoxa Romana. Cu privire la Dogma ei nu prea am indoieli, in schimb capitolul “practica” lasa foarte mult de dorit: preoti betivi, lacomi, fumatori, imorali, episcopi masoni, afaceri murdare, spalare de bani si lista nicidecum nu se opreste aici. In schimb, in Biserica Catolica, pe care o si frecventez ceva mai des, mi se pare ca are multe “bile albe” la acest capitol, desi are si ea destule “bile negre”. La capitolul dogmatica, cu 2-3 mici exceptii, nici aici nu prea am ce comenta.

    Ceea ce este FUNDAMENTAL in crestinism este sa te iei dupa “modelul standard” de viata crestina, iar nu dupa ceea ce vezi in persoana celor mai multi crestini de azi. Sfaturile mele:
    -incearca sa privesti totul din perspectiva unei iubiri launtrice
    -invata sa nu bagi in seama tot ceea ce se intampla, mai bine roaga-te pt decazutii timpurilor noastre, ca sunt cam multi
    -mergi macar saptamanal la biserica daca nu zilnic, CA SA TE INTALNESTI CU DUMNEZEU, iar nu cu preotul care cam lasa de dorit sau cu babele care stau pe margini si “te masoara” din cap pana-n picioare
    -gandeste-te ca Dumnezeu nu este doar in mintea ta, el chiar exista, iar nu toate minunile sunt niste efecte psihologice sau niste falsuri pentru a atrage lumea
    -fii deschis la minte: mereu mai ai multe de invatat de la altii si altii de la tine
    -fii pozitiv in ceea ce faci, gandete-te ca si cel mai mic bine pe care il faci este inspirat de Dumnezeu si vei fi rasplatit pentru el

    GANDESTE-TE CA ESTI CRESTIN PENTRU A FI UN OM CU ADEVARAT BUN, IAR NU DE OCHII ALTOR PERSOANE! ALEGE CE E BUN DIN BISERICA!
    Mult succes!!

  37. #37 scris de Mihai1991, 15 septembrie 2010 - 23:56

    Este mult mai important fondul si nu forma.Poruncile sunt date pentru a rezolva anumite probleme intalnite la vremea respectiva, dar pe care le regasim si astazi (imoralitatea, crima, furturile, abuzurile etc.), numai ca ele sunt puse intr-o forma gresita.Morala este un concept relativ, nu unul absolut (ceea ce este moral intr-o situatie poate fi imoral intr-o alta), astfel incat respectarea stricta a poruncilor este o eroare.Sa luam ca exemplu porunca “sa nu minti”.Ea a fost data pentru ca oamenii sa nu se mai insele unii pe altii.Dar sa presupunem ca am trai in perioada lui Hitler in Germania si un evrem este cautat de nazisti.Il adapostim la noi in casa pentru a ii salva viata si suntem intrebati de un nazist: “ai vazut vreun evreu?”.Ce trebuie sa facm in situatia aceasta: sa respectam intocmai porunca, spunand ca da, lucru care va duce la uciderea evreului, sau sa spunem ca nu, si astfel sa ii salvam viata? Este doar un exemplu asupra ceea ce inseamna forma vs fond.
    La fel, presupunand ca ai o credinta in ceva anume (nu trebuie sa fie o entitate precum dumnezeu, ci poate fi o credinta in valorile umane, in morala etc.), faptul ca acea credinta sa fie exact cea descrisa in biblie este ceva ce tine de forma si nu de fond.Important este fondul problemei: prin a avea dubii daca exista sau nu dumnezeu, daca biblia spune sau nu adevarul etc. nu ranesti pe absolut nimeni prin nimic, deci nu este absolut nimic in neregula cu acest lucru, la fel cum nu era nimic in neregula cu faptul de a il minti pe nazist in exemplul anterior.Fondul problemei este dat de modul in care ne comportam fata de oameni, iar acest lucru este cu adevarat important.Sunt multe de discutat pe aceasta tema, cine doreste sa discutam pe aceasta tema imi poate trimite un mesaj privat pe youtube (mihai1991 este username-ul meu).

  38. #38 scris de Mihail, 30 august 2010 - 10:08

    Buna ziua,

    Voi incerca sa va raspund astazi la punctul 6, cel in care vorbiti despre reprezentarea Lui Dumnezeu, cumva pe aceiasi linie ca si maruisi.
    In primul rand sa stabilim o base line. In credinta Ortodoxa Dumnezeu este unul in fiinta intreit in persoana. Cele 3 persoane sunt: Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Duhul Sfant. Cel care este uneori reprezentat ca un batran este Dumnezeu Tatal.
    Pe de alta parte in exista anumite canoane dupa care se fac picturile. Reprezentarea Lui Dumnezeu Tatal nu este canonica, oricum ar fi ea deoarece nimeni nu L-a vazut in afara de Fiul. Totusi, exista o icoana, a Sf. Andrei Rubliov, Sfanta Treime, care din cate stiu este singura recunoscuta de Biserica Ortodoxa. In aceasta icoana este prezentata scena din vechiul testament de la stejarul Mamvri in care trei oameni il viziteaza pe Avraam si sunt pusi de acesta sa stea la masa. Fiecare din aceste persoane este o persoana a Sfintei Treimi.
    Cam atat pentru moment, ma poti contacta pentru mai multe informatii despre icoana Sf. Andrei Rubliov sau orice alte informatii despre credinta ortodoxa. Pe cat mi-e posibil o sa iti raspund la ele.

    Cu respect,
    Mihail

    Domnul sa ne dea intelepciunea Sa!

  39. #39 scris de Iolanda, 27 august 2010 - 21:08

    Si eu sunt una din ”necredincioasi”, dar cred in altceva. Eu cred ca in fiecare fiintza se afla o bucatica din Dumnezeul de care toti vorbim. Cred ca daca am muri cu totii, tot ce are suflet… am forma Dumnezeul.
    In Biblie, sincer, nu am cum sa cred pentru ca sunt si acolo multe minciuni. La ora actuala din credinta si Biserica s-a creeat doar o simpla afacere!
    Preotii sunt aproape cei mai bogati dintre noi… Banul, cica, e ochiul dracului…dar saracul drac nu are cam multi ochi in ”Casa Domnului”???
    Nu mi se pare normal sa te cheme preotul sa te marturisesti si sa te impartasesti numai ca sa-i mai dai un ban ”pentru renovarea Bisericii”. Haha…nu pentru buzunarul propriu, nuuu, in nici un caz!
    Multi dintre noi au nevoie de un Dumnezeu pentru ca simt nevoia sa se simta protejati de ceva anume. Stau si se roaga nopti intregi: ”Doamne, pe ce cale s-o apuc?”, iar a doua zi o iau pe calea tot vruta de ei. Si daca e gresita…au o scuza : ”Asa a vrut Dumnezeu sa se intample!”
    Saracul Dumnezeu ne-a lasat liberul arbitru…si oare de ce? Ca sa fim marionetele Lui??? Nu cred.
    Parerea mea e sa nu traiesti dupa Biblie si Biserica! Sa te comporti civilizat si sa nu faci rau nimanui e ceva omenesc, ceva ce poti face si fara ajutorul lui Dumnezeu!
    Fiecare crede in ceea ce-l face fericit…si mai bun!

  40. #40 scris de andreea, 26 august 2010 - 17:13

    1. Parerea mea este că minciuna nu a fost tratată separat pentru că se subînţelege din alte dogme. Una dintre acestea este porunca a 9-a: “SĂ NU MĂRTURISEŞTI STRÂMB ÎMPOTRIVA APROAPELUI TĂU”. O alta este porunca dată de Iisus (Matei 22, 34-40): “SĂ-L IUBEŞTI PE APROAPELE TAU CA PE TINE ÎNSUŢI”. Pentru că dacă îţi iubeşti aproapele, nu-l minţi. Dacă-l minţi totuşi, atunci nu-l iubeşti cu adevărat, aşadar nu respecţi nici porunca. Căci “a iubi” înseamnă multe lucruri: să nu loveşti, să nu huleşti, să nu furi, să nu trădezi…, etc.
    2. Niciunul nu e mai păcătos decât celălat. Un părinte a spus odată : “Omul se află în lume precum o barcă într-o mare tulbure. Pentru a ajunge la liman, omul are la îndemână două vâsle. Una este CREDINŢA, iar cealaltă sunt FAPTELE BUNE. Numai cu amândouă va putea înainta; căci numai cu o singură vâslă barca se va învârti în cerc, iar fără niciuna ea va fi purtată de valuri acolo unde nu îi este voia şi se va pierde în mare. ”
    3. Bineînţeles că e mai bine să fii sincer. Credinţa mincinoasă nu e credinţă adevărată. Dacă într-adevăr cauţi răspunsuri, le vei gasi. Dacă nu , nce rost are să-ţi mai pui întrebări?
    4. Aşa e. În principiu, e bine să-ţi ajuţi aproapele. Cum foloseşte, însă, acel ajutor, îl priveşte. Tu nu ţi-ai făcut nici mai mult nici mai puţin decât datoria.
    5. :))))))))))))))))))))) Asta a fost bună. Păi, ar trebui să ştii un lucru: toţi cei care au pictat prima dată pe sfinţi, inclusiv pe Dumnezeu, au facut asta în urma unei revelaţii, asemenea celor avute de apostoli pentru a scrie evanghelia. Cât despre natura lui Dumnezeu, chiar Iisus atunci când vorbeşte despre El îi spune “ Tată” şi nu Mama (rugăciunea Tatăl nostru tot de Iisus a fost spusă celor care-l ascultau în timp ce predica). Iar îngerii nu au sex, sunt numai spirit.
    6. Nu eşti considerat necredincios, eretic mai degrabă. E adevărat că toate religiile creştine se bazează pe textul Bibliei. Ceea ce le face diferite este felul cum este INTERPRETAT acest text, caci pe baza de interpretare sunt formulate DOGMELE. Dogmelele sunt teze fundamentale ale unei religii, care nu pot fi supuse criticii şi nu admite obiecţii. Atunci când apar totusi obiectii, cei care le formuleaza sunt consideraţi eretici (adica oameni depărtaţi de adevărata credinţă), iar credinta lor o erezie. Dumnezeu a fost mereu acelasi, oamenii sunt cei care fac diferenta.

  41. #41 scris de angela, 8 august 2010 - 18:30

    Nu putem afirma ca o credinta e mai dreapta decat alta …nu spun sa adoptam alta credinta decat cea mostenita sau sa le adopti pe toate ca fiind drepte…nici o religie nu e atotstiutoare si deplin indreptatita sa poarte numele de credinta cea dreapta dar nu te astepta sa-ti aduca pacea interioara niste canoane scrise de altii in secole pierdute, te vor calma si te vor infasura intr-o straie comoda pentru a te impiedica sa vezi dincolo de aparente sa gandesti si sa simti independent. Important ,cred eu, este sa acceptam defectele si diversificati de forma din jurul nostru …nu exista ceva perfect …e doar un concept abstract trecut prin prisma propriilor trairi si sentimente…si apoi cine spune cu desavarsire ca un lucru este adevarat sau fals sau macar sa fie real?
    Religile mi-au creat intodeauna o problema de gandire”
    De ce intotdeauna textele biblice au avut intotdeauna un caracter pronuntat de discriminare intre femeie si barbat…de ce oare Biserica a scos lozinca”Crede si nu cerceta!”? Ii este oare teama ca va ajunge sa nu controleze gandirea omului…”cel sarac cu duhul va mosteni imparatia cerurilor”
    Dar oare asa este?

  42. #42 scris de vax-albina, 29 iulie 2010 - 15:35

    @maruisi
    Va multumesc mult pentru explicatii. Sunt logice si nu sunt deloc suparatoare. V-as ruga sa-mi recomandati un duhovnic, daca puteti, dat fiind ca cel pe care il consider parintele meu spiritual a plecat din aceasta lume pe 5 octombrie 1993 (asta ca sa nu-i dau numele). Multumesc mult.

  43. #43 scris de maruisi, 15 iulie 2010 - 17:37

    Si acum pentru punctul sase pe care l-am omis din neatentie.
    6. Ei te considera asa pentru ca nu cunosc sau nu vor sa accepte faptul ca sunt in ratacire si atunci spundespre ei ca ei sunt cei care au credinta adevarata iar depsre ceilalti ca sunt rataciti. Noi (ortodocsii) spunem despre ei (baptisti, catolici,…) si ei spun despre noi ca suntem rataciti.
    Desi citesc “aceeasi Biblie” ei o interpreteaza cum vor, cum ii taie capul, si atunci apar ereziile, pentru ca nu mai au pe Duhul Sfant.
    Biserica Ortodoxa este VISTERIA credintei celei adevarate, si ea nu s-a schimbat deloc, de-a lungul veacurilor, si nici nu s-au adaugat noi dogme, ca in cazul catolicilor, ci a ramas asa cum a fost data de sfintii apostoli. Baptistii sunt oameni fara radacini in biserica, care s-au trezit cu o carte in mana si pe care o interpreteaza cum vor.
    De remarcat ca noi ortodocsii, care ne numim asa, desi suntem botezati in cultul nostru, si_L purtam pe Hristos in inima, acolo intr-un ungher, daca nu ne tinem de poruncile bisericii si nu traim crestineste, tot vom dobandi iadul in locul raiului. Asa ca nu trebuie sa ne consideram mantuiti doar pentru ca suntem ortodocsi si sa dormim cu capul pe o ureche. Nici nu putem zice despre ceilalti ca sunt pierduti, ci asta numai Dumnezeu o stie, cine se mantuieste si cine nu.

  44. #44 scris de maruisi, 15 iulie 2010 - 17:26

    1.Nu este adevarat ca nu exista nici o referire la minciuna in Biblie. Una din cele zece porunci este “sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau” ceea ce este totuna cu minciuna. Pe de alta parte, suntem invatati de parinti si de biserica, sa nu mintim. A minti este un pacat si va fi pedepsit de Dumnezeu.
    (…) Nu da vina pe compatibilitatre in ceea ce priveste religia. Credinta in Dumnezeu ar trebui sa te elibereze. Canoanele sunt data pentru a pastra neatinsa drepata credinta. Ce ar fi daca ne-am lua dupa toti, dupa baptisti si dupa catolici, sau dupa liberalismul care este in zilele noastre?! Ar fi dezastru.
    Iti spun ca si din cei ce merg la biserica, multi sunt care nu se vor mantui, pentru ca nu au drepta credinta. Si sunt multi si dintre preoti care nu-L cunosc pe Dumnezeu. Dar tu daca-L cauti pe Dumnezeu il vei gasi fara nici o indoiala.
    2.Referitor la a doua ta preocupare spun limpede ca cel care marturiseste ca e Dumnezeu dar pacatuieste are totusi sanse la mantuire daca se pocaieste(isi schimba comportamentul in bine), pe cand tu care nu accepti existenta lui Dumnezeu, sau o negi, sau te indoiesti, chiar daca zici ca nu faci alte pacate nu ai sanse la mantuire. Si mai trebuie spus ca de aceea nu esti ispitit pentru ca tu nu crezi in Dumnezeu si nici nu ai de luptat cu raul din tine si din lume. Traiesti bine mersi in necredinta. “Pute da-i caldut.”
    3. Fii sincer, dar sincer cu adevarat, cu tine si cu Dumnezeu. Dumnezeu iti stie credinta sau necredinta, dar tu nu stii ce credinta sau necredinta ai. Exista un verset in Biblie referitor la cei care nu cred in Dumnezeu si ii tagaduiesc existenta:”Zis-a cel nebun intru inima sa: nu este Dumnezeu!” (Psalm 52 versetul 1) Daca vrei sa ai raspunsuri la intrebarile tale citeste Biblia (Sfanta Scriptura) cu inima deschisa fara sa mai cauti nod in papura ci sa-L gasesti pe Dumnezeu in ea, iar toate intrebarile tale aseaza-le la picioarele lui Dumnezeu prin rugaciune. Fara rugaciune nu vine luminare de sus. Trebuie sa te apropii tu primul de Dumnezeu, ca fiul risipitor si Dumnezeu iti va iesi inainte, pentru ca te asteapta.
    4. Nu da bani la cersetori indiferent de care sunt. Cel mai bine ar fi sa le dai de mancare sau imbracaminte sau altceva ce le este de folos dar nu bani. Pentru ca cu banii fac ce vor ei, fumeaza si beau alcool, si altele, pe cand pe celelalte daca nu le vor, sa nu le dai nimic. Miluieste-i pe cei care au intradevar nevoie de ajutor. Dar sa nu miluiesti pe nici unul, pentru ca sunt unii care fac meserie din cersit, nu este corect.
    5. Dumnezeu Tatal nu poate fi reprezentat in nici un fel. Daca sunt icoane in care Dumnezeu Tatal este reprezentat ca un batran acelea nu sunt ortodoxe, nu sunt dupa dreapta credinta. Reprezentari ale Fiului se pot face pentru ca El S-a intrupat, de asemenea si pentru Duhul Sfant pentru ca S-a aratat in chip material ca un porumbel sau ca niste limbi de foc. De ce este totusi Dumnezeu Tatal reprezentat ca un batran? Pentru ca batranul este “incarcat de ani” ca si Dumnezeu care este vesnic.
    Dumnezeu nu poate fi reprezentat ca o femeie sper sa intelegi asta.
    Iar despre ingeri iti spun ca nu au sex. Iar dovada pentru aceasta sta insusi cuvantul lui Hristos care zice ca: “In Imparatia lui Dumnezeu nu se vor mai insura nici nu se vor mai marita ci vor fi ca ingerii lui Dumnezeu.” Daca ingerii ar avea sex, care s-a facut pentru ca neamul omenesc sa se poata inmultii, inseamna ca si ingerii sunt perechi si se inmultesc, ceea ce nu este adevarat. Ingerii sunt fiinte nemateriale si este nefiresc ca niste fiinte care sunt intr-o altfel de lume, nemateriala, diferita de aceasta, sa vieze dupa legile lumii in care traim noi care suntem cu trup.
    Sper ca ti-am raspuns la intrebari si sper ca o sa ajungi vreodata sa citesti ce am scris.
    Fereste-te de erezii!
    Doamne ajuta!

    P.S. Pe Dumnezeu in aflii cu inima nu cu ratiunea!

  45. #45 scris de Mimi, 19 iunie 2010 - 9:37

    La fel ca si dvs. si eu am simtit o neincredere cand venea vorba de Biserica, mai ales cea orodoxa dar in aceasta dimineata am urmarit un film care ma facut sa gandesc altfel si am putut sa inteleg ca importanta este legatura dintre oameni si credinta lor…
    as putea spune ca este mai mult un documentar sau o lectie de viata. Filmul se numeste “Furtuna de foc” si se difuzeaza pe hbo. Mi-ar face placere sa mai aflu pareri despre film dar as fii cu adevarat fericita daca macar o persoana ar intelege mesajul filmului:)

  46. #46 scris de vax-albina, 15 iunie 2010 - 15:03

    Am varsta apropiata si am crescut in aceleasi conditii cu dvs. Am aceleasi intrebari dar imi amintesc ca nu le aveam in tinerete cand totul parea simplu. Astept si eu cu interes raspunsurile tinerilor care rezolva testele de pe site. Daca vreti sa va amuzati sau daca vreti sa va verificati: http://www.funtrivia.com/quizzes/religion/index.html
    P.S. Credinta adevarata nu are nevoie de argumente.

Trebuie să fii autentificat pentru a scrie comentarii.