1. Mihai Răzvan Ungureanu-un posibil Medvedeev al României!?

Potrivit concepţiei mele despre presă, rolul jurnalistului in societate este acela de a analiza în permanenţă Puterea criticând derapajele sau posibilele moduri de a induce în eroare opinia publică. Mi se pare că lăundând puterea în permanenţă sau criticând în permanenţă opoziţia, un ziarist se descalifică profesional. Desigur, atunci când puterea are curajul şi determinarea de a realiza acţiuni benefice pentru ţară uneori cu sacrificare propriei poziţii, sau atunci când opoziţia depăşeşte limitele bunului simţ exacerbând mesajele populiste, un ziarist trebuie să ia atitudine. Dar principala sarcină a unui jurnalist este să fie atent la acţiunile Puterii şi să le întoarcă pe toate feţele pentru a seziza orice posibilitate de derapaj. Asta pentru că deseori sub semnul bunelor intenţii afişate stau ascunse strategii otrăvitoare.
O astfel de posibilitate poate să existe în cazul numirii dlui Mihai Răzvan Ungureanu ca premier şi în perspectivă, aşa cum au lăsat unii de înţeles, lansarea acestuia în cursa prezidenţială.
Este limpede pentru oricine că dl Băsescu are ambiţii care depăşesc orizontul de timp al încheierii mandatului său ca preşedinte. Mai mult, pentru domnia sa există riscuri pe care eu nu le pot aprecia la dimensiunea lor reală ca după pierderea imunităţii conferită de funcţia prezidenţială să i se deschidă procese complicate şi periculoase, dintre care aş enumera doar cel al dosarului flotei. Fie dintr-un motiv, fie dintr-altul dl Băsescu îşi construieşte cu meticulozitate un scenariu de prelungire a controlului politic şi după încheierea mandatului său. Deşi se află într-un conflict deschis cu Putin, cred eu mai degrabă pentru a-şi construi în România imaginea sa de anticomunist decât pentru derapajele de putere ale acestui personaj, sunt sigur că nu s-ar da în lături de a copia metoda folosită de acesta. Cu alte cuvinte există posibilitatea ca MRU să fie de fapt un Medvedeev al României.
În primul rând se impune să constatăm că există o legătură foarte strânsă între MRU şi Băsescu. Vă amintiţi că deşi MRU a fost lansat de către Călin Popescu Tăriceanu în spaţiul politic, a fost dezavuat de acesta pentru obedienţa sa faţă de Băsescu. Poate că în acel moment CPT a evaluat incorect o greşeală a lui MRU, poate că Băsescu îl avea la mână pe acesta cu nişte date compromiţătoare, sau în sfârşit, poate că MRU efectiv este hipnotizat pe dl Băsescu, cert este că imediat după demiterea din funcţia de Mintistru de Externe, Băsescu l-a “reevaluat” pe MRU punându-l şef peste Serviciu de Informaţii Externe. Prin antura relaţiilor de serviciu, un preşedinte se întîlneşte foarte des cu şeful SIE şi e de presupus că dacă până acuma nu l-a criticat, înseamnă că lucrurile au mers strună. Toate acestea mă fac să cred că în cazul în care MRU ajunge Preşedintele României în 2014, nu se va sfii să-l nominalizeze pe Băsescu ca premier. Asta dacă se vor îndeplini două condiţii. A. Postul de premier să fie vacant şi B. Să nu existe o majoritate cu peste 50% în parlament
Pentru a se îndeplini condiţia A cel mai simplu ar fi ca dl MRU să fie premier în momentul alegerilor prezidenţiale. Pnetru condiţia B ar trebui ca la viitoarele alegeri Parlamentare USL să nu depăşească pragul de 50%. Aş putea spune că această a doua condiţie fiind îndeplinită crează premise pentru îndeplinirea condiţiei A. Sunt absolut convins că MRU va fi ales ca premier în următoarele zile şi va ajunga ca premier să organizeze alegerile parlamentare în acest an. Dacă USL nu va oţine peste 50% dl Băsescu îl va nominaliza tot pe MRU şi după nominalizare USL va ajunge la un procent de sub 30% în Parlament daatorită dezertărilor. Până la alegerile prezidenţiale va urma o perioadă de “stabilitate” politică atât de dragă preşedintelui. Toate considţiile vor fi îndeplinite pentru ca l alegerile prezidenţiale MRU să fie ales Preşedinte. Locul de premier fiind vacant, va îl va propune pe Băsescu. Şi iată cum visul lui Băsescu se va îndeplini. Repet, cu condiţia ca USL să nu câştige alegerile cu un procent peste 50. Chiar cu riscul ca PPDD să depăşească 40% sau PDL să dispară. Asta pentru că ţelurile nobile reclamă sacrificii.
PS Poate că e un scenariu abracadabrant, poate că e un scenariu SF de genul antiutopie, dar mi se pare un exerciţiu absolut necesar pentru a identifica posibilele sau probabilele vulnerabilităţi ale politicii noastre.
07.02.2012

  1. Nu sunt comentarii.

Trebuie să fii autentificat pentru a scrie comentarii.