PSIHOTESTE ONLINE

Ceea ce se întâmplă acum pe plan politic depăşeşte orice limită. Cu o imaginaţie şi o tenacitate debordante domnul Preşedinte Băsescu reuşeşte să participe la campania electorală în triplă ipostază: de candidat la Preşedenţie, de iniţiator şi sprijinitor al referendumului în calitate de Preşedinte şi de negociator responsabil şi exigent al formării guvernului, tot în calitate de Preşedinte. Metodologia prin care a reuşit această performanţă ţine de tehnica cunoscută cu conotaţii din fotbal: eu centrez, eu dau cu capul, eu marchez. Astfel, domnul Preşedinte, brusc îngrijorat de faptul că există cheltuieli exagerate cu Parlamentul (fie vorba între noi, mult mai practic ar fi fost să analizeze cheltuielile cu Preşedenţia, unde ar fi putut face economii fără să ne consulte pe noi muritorii) a semnat împotriva avizului negativ al Parlamentului decretul de organizare a referendumului cu prilejul alegerilor pentru Preşedenţie. Dintr-un condei, domnul Băsescu are prilejul să apară în plus faţă de ceilalţi candidaţi pe încă un rând de afişe prin care vezi Doamne să susţină ideea unui Parlament monocameral. Iar ca manieră de susţinere a adoptat un slogan tipic pentru galeriile de fotbal: De ce le e frică nu scapă! Şi în felul acesta are asigurat şi sprijinul mitocanului român.
A treia ipostază şi-a creeat-o domnul Preşedinte prin căderea Guvernului Boc. Nimeni, dar absolut nimeni nu poate crede că domnul Boc a avut curajul ca să nu zic iniţiativa de a-l demite pe domnul Nica. A făcut-o cum bine ştie toată lumea, la comandă! O comandă cinică, pentru că pe domnul Preşedinte nu-l interesa complicaţiile în care intră România datorită acestei iniţiative ci posibilitatea suplimentară să se regăsească pe ecranele tuturor posturilor de televiziune în calitate de mediator, prerogativă de altfel constituţională a funcţiei pe care o deţine. Spre surprinderea domniei sale partidele, cu excepţia PDL-ului ajung rapid la o propunere şi îi răpesc posibilitatea domnului Preşedinte de a prelungi pe toată campania electorală această ipostază mediatică. Dar domnul Preşedinte nu se împiedică de aceste amănunte iritante şi declară că nu poate avea încredere în propunerea avansată pentru că a fost făcută la Grivco. Nu ştiu dacă scrie în Constituţie unde trebuie discutate propunerile, poate la vreun resturant era mai bine, poate într-un WC, şi dacă propunerile trebuie să ia în considerare simpatiile sau antipatiile preşedintelui în exerciţiu. În plus, Preşedintele a avansat ideea că noua coaliţie majoritară trebuie înregistrată la Tribunal. De parcă legile emise de Parlament sunt înscrise la Tribunal. Pe baza acestor argumente domnul Preşedinte Băsescu propune ca prim ministru un ins lipsit de susţinere parlamentară având însă calitatea că îl menţine pe preşedinte ca mediator pe micile ecrane şi că îi lasă guvernului Boc 3 posibilitatea de a-l sprijini pe domnul Băsescu cu resurse guvernamentale în campanie. După cădererea propunerii Croitoru domnul Băsescu relansând aşa zisele negocieri îşi prelungeşte posibilitatea de automediatizare în plină campanie electorală. Bineînţeles că nu doreşte să adopte propunerea majorităţii, căci astfel procesul de mediere s-ar fi încheiat ci încearcă să convingă electoratul pe toate căile că e plin de grijă pentru binele naţinunii şi manifestă o disponibilitate şi o exigenţă ieşite din comun. La ora la care scriu aceste rânduri am aflat că domnul Liviu Negoiţă este premierul desemnat. Nu ştiu de ce dar mă aştept ca domnul Negoiţă să-şi depună mandatul şi să asistăm la a treia nominalizare. Spectacolul continuă…
Ioan Albescu
6 noiembrie 2009
PS AM impresia că domnul Preşedinte, orbit de dorinţa de mediatizare a făcut o greşală cu urmări catastrofale. Ca şi Ceauşescu care dorea ca numai el şi consoarta lui să apară în mass media, domnul Preşedinte Băsescu nu a luat în considerare efectul de saturaţie cu consecinţe catastrofale pe plan mediatic al supralicitării prin mesaje publicistice. Matematica aplicată la procesele sociale ne explică prin teoria catastrofelor că există cazuri în care deşi se intensifică foarte mult efortul de susţinere a unui anumit obiectiv, peste o anumită limită se întâmplă un fenomen paradoxal: efectul este invers şi cu o puternică violenţa. Am impresia că domnul Băsescu este în această situaţie şi că în curând sondajele vor evidenţia în ceea ce-l priveşte un declin puternic.